Parcursul Electrica la Bursa de Valori Bucureşti

• 2014

Compania Electrica s-a listat la mijlocul anului 2014 la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Statul Român vânzând un pachet de 51% din acţiunile societăţii prin listarea de acţiuni pe piaţa reglementată a BVB şi de certificate globale de depozit (GDR) pe bursa londoneză (London Stock Exchange - LSE). Perioada de derulare a ofertei a fost 16-25 iunie 2014.

Companie controlată integral de Stat la acea vreme ce avea un capital social de 2,06 miliarde de lei, Electrica a atras de la investitori circa 1,95 miliarde de lei (443 milioane de euro), bani care au fost lăsaţi în cuferele companiei pentru a fi investiţi în infrastructura de distribuţie şi furnizare. Listarea Electrica a fost de alt­fel şi cea mai de succes demarată de Stat, Romgaz atrăgând în comparaţie, cu un an înainte, aproximativ 1,7 miliarde de lei. Totodată, operaţiunea a presupus pentru prima dată listarea unui grup, a unei companii cu participaţii minoritare sau majoritare în alte companii (trei companii de distribuţie a energiei, o companie de furnizare, compania-mamă şi Electrica Serv, compania de servicii energetice), fiind şi prima privatizare realizată prin listare.

Electrica a fost parte din programul de privatizări a companiilor de stat asumat în 2010 de către Guvernul Boc în faţa Fondului Monetar Internaţional (alături de Banca Mondială şi Comisia Europeană) care a mai adus la cota bursei şi alte companii importante din energie precum Romgaz sau Nuclearelectrica, în anii Guvernului Ponta. Programul mai prevedea oferte şi la celelalte companii de stat ca Tarom, CFR Marfă, Poşta Româ­nă sau Cuprumin, dar şi oferte secundare de vânzare la Oltchim, Transgaz şi Transelectrica, doar la acestea două din urmă vânzarea unor pachete având loc.

IPO-ul a constat într-o ofertă de 177.188.744 acţiuni ordinare noi, reprezentând 105% din numărul total de acţiuni existente ale companiei, ceea ce a dus capitalizarea bursieră a societăţii la 3,81 miliarde de lei.

85% din acţiunile scoase la vânzare au fost destinate iniţial investitorilor instituţionali, iar diferenţa de 15% era pentru investitorii de retail. Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, a menţionat înaintea ofertei că tranşa destinată investitorilor de retail putea fi majorată până la 22% din acţiuni, dacă va exista interes din partea acestora. Pe tranşa micilor investitori au fost disponibile 7% dintre acţiuni, în timp ce investitorilor mari de retail le-au fost destinate 8% dintre titlurile scoase la vânzare. De asemenea, ministrul a mai explicat că micii investitori puteau cumpăra garantat între 250 şi 1.000 de acţiuni, după acest prag urmând să se aplice o alocare pro-rata în funcţie de gradul de subscriere. Investitorii care au subscris în prima săptămână pentru mai mult de 1.000 acţiuni, dar mai puţin de 20.000 de titluri au beneficiat de un discount de 5%. Ulterior, ca urmare a nivelului ridicat de suprasubscriere pe tranşele de retail, Electrica a decis cu intermediarii operaţiunii realocarea unui număr de 10.631.325 (5-6%) din tranşa adresată investitorilor instituţionali către tranşele de retail.

Structura pe două tranşe pentru investitorii de retail, dintre care una cu alocări garantate, a fost propusă pentru a se evita situaţia de la listarea Romgaz, unde au fost investitori ce au refuzat să mai subscrie din teama că ordinul le va fi redus de mai multe ori faţă de numărul de acţiuni solicitate, potrivit lui Ludwik Sobolewski, atunci directorul general al BVB. Pe tranşa investitorilor mari de retail, ordinul minim de subscriere a fost pentru 20.001 de acţiuni sau 5.001 de GDR-uri. Ordinele pe această tranşă au fost plasate la preţul maxim din ofertă, de 13,5 lei pentru o acţiune şi respectiv de 16,63 dolari pentru un GDR.

Pe tranşa investitorilor instituţionali, ce a reprezentat 85% din ofertă, nu a existat nicio limită privind volumul minim de titluri subscrise, iar investitorii au putut plasa ordinele la orice preţ din intervalul 11 lei - 13,5 lei pentru acţiuni şi de 13,55 dolari - 16,63 dolari per GDR.

Având în vedere intervalul de preţ din ofertă (11-13,5 lei/unitate), preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital, Dumitru Beze, aprecia înaintea închiderii ofertei, pe 23 iunie, că Electrica este o companie ieftină, comparativ cu CEZ sau Enel. Acesta mai spunea că după listare, cotaţia se va aprecia cu 15%, în termen de şase luni. Beze vedea chiar o apreciere de 30%, în condiţiile în care era aşteptat un schimb favorabil cu deţinerile avute de Fondul Proprietatea la filialele Electrica.

În final, retailul a primit 21% din alocare, după transferarea a aproape 6% din tranşa instituţionalilor în tranşa de retail.

Directorul Blue Rock Financial Services Alexandru Elian aprecia pentru Ziarul BURSA: "Pentru piaţa română de capital, acest IPO este un mare câştig. Oferta adaugă încă un emitent profitabil, substanţial, credibil şi cu resurse financiare semnificative pentru dezvoltare".

Totodată, Simion Tihon, reprezentantul Prime Transaction, nota că stabilirea preţului în cadrul ofertei la minimul intervalului arată, practic, interesul investitorilor instituţionali pentru titlurile Electrica: "Vânzarea unui pachet semnificativ din Romgaz (n.r. 5%) de către Fondul Proprietatea pe perioada desfăşurării IPO-ului Electrica poate fi unul din factorii care a determinat o reorientare a fondurilor investitorilor instituţionali".

Oferta a fost intermediată de consorţiul format din BRD, Citigroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi Swiss Capital, gradul de suprasubscriere fiind de peste 200%, potrivit lui Răzvan Nicolescu.

Totodată, trebuie menţionat că societatea a generat un profit net consolidat excluzând participaţiile minoritare de 243 milioane de lei în 2013 la venituri de aproximativ 5,2 miliarde de lei.

Premergător operaţiunii, Grupul Electrica a fost reorganizat, iar ca urmare a acestui proces participaţiile minoritare ale Grupului au fost transferate către o societate nou-înfiinţată în scopul administrării acestor active, la care Statul era acţionar unic. Fondul Proprietatea mai deţinea 22% din filialele de distribuţie rămase în Electrica şi din business-ul de furnizare.

Ulterior listării, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) devenea al doilea cel mai mare acţionar al Electrica, după Statul Român, investind 75 milioane euro (320 milioane de lei) în oferta publică iniţială pentru o participaţie de 8,6% în Electrica.

Nandita Parshad, directorul departamentului energetic al BERD, a menţionat la vremea respectivă: "Oferta publică iniţială a Electrica - cea mai mare de până acum în România - este o tranzacţie de referinţă. Participarea noastră demonstrează angajamentul BERD de a sprijini planurile Guvernului privind extinderea privatizării sectorului energetic. Vom colabora cu Electrica pentru implementarea cu succes a măsurilor ambiţioase destinate să alinieze guvernanţa sa corporativă la standardele internaţionale. Aceasta va furniza în viitor sprijin suplimentar şi încredere potenţialilor investitori".

Al treilea acţionar important era grupul financiar olandez ING, potrivit anunţului ministrului Răzvan Nicolescu.

În privinţa subscrierilor investitorilor instituţionali, Gabriel Dumitraşcu, şeful privatizărilor din Departamentul de Energie la acea vreme, a precizat că peste 94% din ofertă vine din partea unor fonduri de investiţii pe termen lung şi că restul de 6% reprezintă fonduri de hedging. Domnia sa a arătat că peste 25% din investitorii instituţionali sunt din ţara noastră, subliniind că este vorba, "în premieră", de SIF-uri şi de fonduri de pensii. 23% din marii investitori instituţionali sunt din Anglia, 17% din Polonia şi 13% din SUA, spunea Gabriel Dumitraşcu.

În urma listării, Statul Român şi-a redus participaţia la 48,78% din companie.

Mai departe, intrarea la tranzacţionare pe piaţa noastră de capital a avut loc în data de 4 iulie 2014. Acţiunile Electrica au deschis prima şedinţă de la BVB la preţul de 11,11 lei/unitate. La finalul zilei, cotaţia a fost de 11,25 lei/unitate, în urcare cu 2,27% faţă de preţul din ofertă. Micii investitori, care au cumpărat acţiuni cu discount de 5%, în primele cinci zile ale ofertei, ar fi înregistrat la finalul primei zile de tranzacţionare un randament de 7,65%. La BVB, rulajul Electrica a fost de 59,9 milioane de lei (13,31 milioane de euro). Şi la Londra, cotaţia GDR-urilor a urcat, ajungând la 13,73 dolari/unitate faţă de 13,66 dolari în ofertă (1 GDR având o valoare nominală de 40 de lei).

Acţiunile Electrica au închis prima săptămână de tranzacţionare la 10,72 lei, coborând în prima săptămână de la debutul pe bursă cu 2,36% sub preţul de listare, de 11 lei. Preţul acţiunilor Electrica s-a menţinut peste pragul de listare în primele patru şedinţe, retrăgându-se ulterior sub acest prag în contextul unor turbulenţe declanşate în pieţele de acţiuni vest-europene de situaţia financiară a băncii portugheze Banco Espirito Santo, ce a trebuit salvată de guvernul portughez.

În 5 august 2014, Raiffeisen şi Citigroup, managerii pentru stabilizarea acţiunii EL, au anunţat că au cumpărat, pentru stabilizare, acţiuni reprezentând 2% din numărul total de titluri al companiei, circa 75 de milioane de lei din cei 92,6 milioane de lei alocaţi.

Ulterior, cotaţia EL a intrat pe o tendinţă ascendentă, reuşind să atingă pragul de 13 lei la jumătatea lunii septembrie 2014, nivel ce s-a dezvoltat drept o rezistenţă importantă din punct de vedere tehnic pentru evoluţia viitoare a cotaţiei, preţul urmând să intre în consolidare şi să se tranzacţioneze în intervalul 11,2 - 13 lei pentru următoarele unsprezece luni.

Avansul de aproape 20% într-o lună spre depăşirea preţului de 13 lei a apărut pe fondul anunţului primelor candidaturi pentru Consiliul de Administraţie al companiei, pe listă găsindu-se nume care, cel puţin pe brokerii consultaţi de BURSA, aveau puterea de a-i "duce cu gândul la un management ceva mai atent cu ceea ce se întâmplă în business-ul Electrica". Un alt element important ce a avut o influenţă asupra cotaţiei EL a fost posibilitatea ca societatea să achiziţioneze anumite active ale Enel, în contextul depunerii unei oferte neangajante.

• 2015-2016

Pentru 2014, compania a raportat la finalul lui martie 2015 un profit consolidat de 401,4 milioane lei, în creştere cu 59% faţă de anul 2013, în timp ce profitul operaţional în 2014 a fost de 497 milioane lei, cu 44% mai mare decât în 2013. Totuşi, veniturile au scăzut cu 5% faţă de 2013, la 5,22 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile operaţionale au coborât cu 9% până la 4,72 miliarde de lei. Dividendul propus acţionarilor, de 0,7217 lei per acţiune, afişa un randament de aproape 6%. Valoarea totală a distribuţiei a fost de 244 milioane de lei.

După recuperarea rapidă a corecţiei ex-dividend din iulie 2015, cotaţia a revenit la pragul de 13 lei de unde şi-a început scăderea către atingerea, din nou, a preţului din listare, ce a acţionat în două ocazii ca suport, mai întâi în luna ianuarie şi apoi în luna februarie.

Tendinţa descendentă demarată în aproprierea începutului trimestrului al patrulea din 2015, încheiată în 12 februarie 2016, a fost în consens cu evoluţia BET ce a urmat la rându-i tendinţa pieţelor internaţionale, impulsionată totuşi în cazul Electrica de anunţul din 9 septembrie că Statul, prin Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), a cerut EL plata unor prejudicii de 1,32 miliarde de euro, cauzate de neurmărirea de către companie a obligaţiilor post-privatizare asumate de investitorii care au cumpărat acţiuni la societăţile privatizate de Electrica.

"Electrica a iniţiat discuţii cu SAPE pentru a clarifica solicitările acesteia de a i se plăti sume în cuantum de 304.886.966,8 lei, 1.347.420.170 dolari şi 45.857.677,1 euro", arăta EL într-un raport trimis bursei.

Acţiunea SAPE viza contractele de privatizare a societăţilor Electrica Muntenia Sud (cumpărată de grupul italian Enel), Electrica Moldova (cumpărată de grupul german E.ON), Electrica Dobrogea (preluată de Enel), Electrica Banat (achiziţionată de Enel) şi Electrica Oltenia (intrată în portofoliul grupului ceh CEZ).

SAPE fusese înfiinţată în 2014 prin divizarea parţială a Electrica şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

NOTĂ: SAPE este succesoarea în drepturi a companiei de stat Electrica, inclusiv în ce priveşte litigiile arbitrale. Electrica a iniţiat, înainte de listarea la bursă, mai multe acţiuni la Curtea de Arbitraj din Paris împotriva Enel, E.ON şi CEZ pentru plata de penalităţi legate de contractele de privatizare.

Tribunalul Arbitral din Paris a decis în aprilie 2015 că CEZ nu a respectat două dintre cele mai importante obligaţii pe care şi le-a asumat la privatizarea Electrica Oltenia şi a obligat grupul ceh la plata unor daune de 5,7 milioane de euro. SAPE a cerut în acest proces ca CEZ să plătească daune de peste 81 milioane de euro pentru nerealizarea unor obligaţii din acordurile de privatizare din 2005 şi 2009, prin care CEZ a cumpărat compania de distribuţie Electrica Oltenia.

SAPE a deschis o acţiune la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris împotriva Enel în septembrie 2014, prin care a solicitat plata sumei de 521,58 milioane de euro, invocând opţiunea Put, care prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fos­tei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007.

În august 2015, SAPE a pierdut un proces cu E.ON la Paris, fiind obligată să achite cheltuieli de judecată de 1,8 milioane de euro, după ce a pretins des­păgubiri de 33 de milioane de euro. Principalul motiv al acestei decizii a fost că cele mai multe dintre capetele de acuzare erau deja prescrise.

Cu Enel, statul a pierdut, în vara anului 2013, două procese privind contractele de privatizare pentru fostele Electrica Banat şi Electrica Dobrogea în care cerea despăgubiri totale de 39,3 milioane de euro. Totodată, statul a mai pierdut cu E.ON şi un proces în care cerea des­păgubiri de 49 de milioane de euro.

Întoarcerea tendinţei descendentă şi înscrierea pe o nouă direcţie a dus BET şi Electrica pe drumul atingerii de noi maxime istorice. Astfel, de la începutul lui 2016 şi până la jumătatea anului, Electrica a înregistrat un randament al acţiunii de 7,5%, reuşind să ofere cel mai bun parcurs semestrial din rândul companiilor din energie şi a doua la nivelul întregii pieţe, pe fondul rezultatelor financiare solide şi a unui dividend atractiv, dar şi al perspectivei privind posibile achiziţii după ce tranzacţia cu Enel a căzut. Totodată, o creştere organică prin investiţii consistente în reţea, recunoscute în baza de active reglementate (BAR) şi implicit în tarifele de distribuţie, era perspectiva de bază pentru Electrica, potrivit analistului Mihai Căruntu. Totuşi, asta presupune un risc de reglementare ridicat, mai arăta el.

• 2017-2018

Evoluţia ascendentă a EL şi BET pe termen lung a continuat pe parcursul primei jumătăţi din 2017, pe fondul rezultatelor bune raportate pentru atât la nivelul companiei, cât şi la nivelul principalelor companii din indicele de referinţă. Titlurile Electrica au atins în şedinţa din 12 mai 2017 un maximum istoric de 14,96 de lei/titlu, înaintea datei-exdividend avută în 7 iunie. Evoluţia celor două cotaţii s-a menţinut corelată şi pe panta des­cendentă ce a urmat în cea de-a doua jumătate a anului, într-o tendinţă negativă în care preţul s-a retras sub cel de la startul tranzacţionării la BVB pentru prima dată. În luna mai, emitentul a publicat rezultate financiare dezamăgitoare pentru piaţă pentru primul trimestru din 2017, ce au fost urmate de alte rezultate slabe pe parcursul anului.

Totodată, în 9 iunie, emitentul a anunţat că a primit o cerere de chemare în judecată formulată tot de SAPE, pretenţiile solicitate fiind în valoare de aproximativ 800 milioane euro reprezentând prejudicii cauzate "prin neurmărirea în trecut de către Electrica a îndeplinirii obligaţiilor post-privatizare".

De asemenea, Mihai Căruntu, atunci Analist Senior Piaţa de Capital Departamentul Cercetare Direcţia Strategie BCR, ne-a precizat: "(În 2017) cotaţia Electrica a fost afectată de rezultatele financiare care au semnalat un rezultat sub aşteptările pieţei şi sub bugetul de venituri şi cheltuieli. O cauză pentru această situaţie este reprezentată de cheltuielile suplimentare cu consumul propriu tehnologic şi rezultatul negativ pe linia de business furnizare generate de creşterea masivă a preţurilor la electricitate începând cu luna ianuarie. Compania a raportat pe segmentul de business furnizare pierderi atât pe trimestrul al treilea, cât şi cumulat pentru primele nouă luni din 2017.

Practic, Electrica nu a putut transfera către consumatorii individuali de pe piaţa reglementată costurile mai mari cu achiziţia de electricitate. Totuşi, în explicaţiile oferite cu ocazia raportării rezultatelor financiare la 9 luni, compania s-a arătat încrezătoare în posibilitatea recunoaşterii de către ANRE a costurilor suplimentare de achiziţie de electricitate în 2018 şi chiar ulterior, în condiţiile în care în trecut, potrivit Electrica, au­toritatea de reglementare a fost flexibilă în recunoaşterea acestor cheltuieli".

Ulterior, în condiţiile rezultatelor slabe trimestriale, managementul Electrica a reiterat intenţia de a propune ca distribuţia de dividende pe 2017 să fie susţinută din rezerve, astfel încât aceasta să fie consistentă cu bugetul pe 2017.

Electrica deţinea în decembrie 2017 cash de circa 300 milioane de euro, bani atraşi din listare şi neutilizaţi în investiţii de infrastructură, intenţia anunţată implicit atunci de directorul general fiind de prospectare a unor achiziţii în reţele de gaz/electricitate în regiune sau în zona de producţie de electricitate.

În decembrie 2017, Gabriel Dumitraşcu, acţionar al Electrica şi fostul şef al privatizărilor din Energie, ne spunea că prăbuşirea acţiunilor este "consecinţa lipsei de viziune şi acţiune pe parcursul anului trecut, a măsurilor întârziate de investire a banilor proveniţi din listarea din 2014, dar şi a concentrării pe decizii şi măsuri cu efect marginal în locul unor măsuri reale de reformare şi adaptare la condiţiile unei pieţe competitive şi liberalizate a grupului Electrica". Acesta adăuga: "Investitorii sancţionează în acelaşi timp şi politizarea Consiliului de Administraţie, marcând prin cotaţia redusă lipsa de încredere în conducerea societăţii, dar şi în manevrele acţionarului semnificativ, Ministerul Energiei, care, în lipsa unor analize, strategii şi viziuni validate de piaţă, îşi asumă perpetuarea unei administraţii neprofesionale şi neperformante, în timp ce niciunul dintre specialiştii români în energetică nu se regăseşte în actuala structură de administrare".

• Tranzacţia cu FP

De asemenea, după negocieri ce au pornit încă din 2014 şi care au eşuat în două rânduri din cauza preţului prea mare cerut de Fondul Proprietatea, Electrica a anunţat în iulie 2017 că a încheiat o înţelegere cu FP în vederea achiziţionării participaţiilor pe care Fondul le deţinea în filialele Electrica, respectiv 22% din companiile de distribuţie şi cea de furnizare. Valoarea totală a tranzacţiei a fost de 752 milioane de lei, plătiţi din cei 1,95 miliarde de lei obţinuţi în urma lis­tării. În opinia lui Adrian Simionescu, director general al casei de brokeraj Vienna Investment Trust, achiziţia aceasta a fost şi motivul principal pentru scăderea acţiunilor EL, acesta considerând că preţul plătit a fost mult prea mare faţă de valoarea participaţiilor: "Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că societatea de energie electrică era acţionar majoritar la aceste subsidiare, deci nu avea nevoie de întregul pachet, pentru că oricum deţinea controlul".

De asemenea, prin această achiziţie, au dispărut lichidităţile deţinute de companie şi care ar fi putut fi investite pentru o extindere regională, eventual achiziţionarea unor jucători din regiune sau modernizarea reţelei existente. În această situaţie, evident că perspectivele unei dezvoltări de anvergură a societăţii, s-au redus considerabil, din lipsă de lichidităţi. Astfel, foarte mulţi investitori au ales să vândă, unii ieşind chiar complet". După aprobarea tranzacţiei în Adunarea din 26 octombrie, acţiunile au marcat o scădere abruptă, ajungând la jumătatea lunii decembrie 2017 din nou sub preţul de la listare.

• Ancheta Consiliului Concurenţei

Tot în finalul 2017, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, declara că Autoritatea de Concurenţă va finaliza un caz privind o presupusă trucare de licitaţii privind achiziţionarea de echipamente electrice de către firme din distribuţia electricităţii, în special Electrica. Investigaţia avea ca obiect o posibilă trucare a licitaţiilor organizate în perioada 2011-2015 de Electrica SA, E.ON, Enel şi CEZ pentru atribuirea contractelor de furnizare a contoarelor electrice şi echipamentelor conexe de măsurare a energiei electrice în cadrul licitaţiilor.

"Suspectăm că aceste companii s-au înţeles şi şi-au împărţit contractele, stabilind dinainte câştigătorii licitaţiilor organizate de operatorii de energie electrică", declara, în 2015, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Intenţia din începutului anului 2018 de a distribui dividende din rezerve a sus­ţinut cotaţiile pe durata primului trimes­tru, în aşa fel încât după o scurtă revenire în preajma nivelului de 12 lei/titlu, cotaţia şi-a accentuat tendinţa descendentă începând cu luna aprilie, pe volume mari, prăbuşindu-se în iulie 2018 la 9,1 lei, cel mai scăzut preţ al titlului EL de la listare, scădere la care a contribuit şi corecţia ex-dividend din iunie 2018. Deprecierea a avut loc în ton cu evoluţia BET, ce a apărut pe fondul instabilităţii fiscale promovate de Guvern în 2018.

A urmat o nouă perioadă de creştere pentru indicele reprezentativ şi acţiunile Electrica, curmată de prăbuşirea pieţei din decembrie 2018, pe fondul anunţului măsurilor incluse în OUG 114/2018, cotaţia EL găsind suport la 9,4 lei.

• 2019

După creşterea din începutul celui de-al doilea trimestru, apărută pe fondul adoptării OUG 19/2019, ce a crescut rata reglementată de rentabilitate (RRR) a Electrica la 6,92% după ce a fost scăzută iniţial prin OUG 114/2018 de la 7,7% la 5,66% (pierdere de 100 milioane de lei), cotaţia EL se află în prezent în consolidare, în preajma rezistenţei reprezentată de preţul de la startul tranzacţionării. Spre deosebire de Electrica, indicii BET şi BET-XT au înregistrat creşteri de circa 26%, în perioada de când EL a intrat la cota bursei. De menţionat, de asemenea, că volumul tranzacţionat cu titlurile emitentului a crescut considerabil începând cu finalul lunii mai în comparaţie cu cele cinci luni anterioare. Piaţa nu a reacţionat la anunţul din 21 iunie privind câştigarea în primă instanţă a procesului cu SAPE, în care aceasta din urmă solicita EL plata unor despăgubiri de 800 de milioane de euro, şi nici la anunţul privind creşterea de la 1 iulie a tarifelor de distribuţie percepute pentru companiile Electrica cu circa 2-2,5%, ce presupun o potenţială majorare a preţurilor percepute în cazul consumatorilor industriali şi implicit o creştere a veniturilor EL. Totuşi, amintim că societăţile din energie vor trebui să plătească în acest an o taxă de 2% pe cifra de afaceri ce va merge către ANRE. Totodată, 2019 este primul an din noua perioadă de reglementare în segmentul de distribuţie, contextul legis­lativ şi al reglementărilor suferind modificări semnificative, potrivit Corinei Popescu, directorul general al companiei. Acţionarii au aprobat în şedinţa din 25 aprilie bugetul de venituri şi cheltuieli al Electrica aferent anului în curs, atât la nivel individual, cât şi la nivel de grup, care preconizează un profit net individual de 195 milioane de lei, mai mic cu circa o treime decât cel realizat în 2018, şi un profit net consolidat de 121 milioane de lei, în scădere cu 47,6%. Veniturile bugetate la nivel consolidat pentru 2019 se ridică la 6,03 miliarde de lei, mai mari cu 7,5% faţă de veniturile realizate în 2018.

Mihai Darie, director financiar al Electrica, a declarat la conferinţa de prezentare a rezultatelor pe 2018 din 6 martie 2019: "Dacă ANRE-ul nu revizuieşte reglementarea, am estimat că în 2021 am putea recupera circa 100 milioane de lei prin corecţiile de tarif (n.r. de distribuţie), numai pentru anul 2019, cu condiţia să ne situăm sub preţul mediu (n.r. de distribuţie) (...) Şi am mai făcut o estimare a sumelor pe care ar mai trebui să le recuperăm începând cu 1 ianuarie 2020 şi până în anul 2022, drept componentă de corecţie, respectiv cât este pierderea Electrica pe segmentul de furnizare, care ar trebui să se regăsească în aceste ajus­tări pentru perioada 1 iulie 2018 şi 1 martie 2019, şi vorbim de aproape 109 milioane de lei".

Totodată, amintim că programul de investiţii al Electrica în acest an a fost redus cu 35% faţă de investiţiile bugetate în anul anterior. Astfel, Electrica va investi 608 milioane de lei în reţeaua de distribuţie, cu 43% mai mult totuşi în comparaţie cu obligaţia impusă de ANRE.

În data de 14 august, compania este aşteptată să-şi publice rezultatele financiare semestriale.

Notăm de asemenea că listarea Electrica din 2014 a fost ultima listare a Statului Român.