Păunescu, CSALB: "Unele bănci încă nu au o apetenţă crescută pentru negocierea contractelor de credit"

Unele bănci comerciale încă nu au o apetenţă crescută pentru negocierea contractelor de credit, a spus, ieri, Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Este loc de o îmbunătăţire a creşterii numărului de dosare depuse la CSALB în vederea negocierii dintre bănci şi consumatori, a adăugat acesta, în cadrul unei conferinţe de presă.

Alexandru Păunescu a menţionat că urmează să aibă întrevederi cu reprezentanţii respectivelor instituţii de credit, ca să identifice motivul pentru care nu sunt foarte deschise să negocieze cu clienţii: "Piaţa bancară trece printr-o transformare foarte importantă, vorbim de trei fuziuni în acest an, deci nu traversăm o perioadă extrem de fastă. Urmează să avem o discuţie cu câteva bănci mari, unde lucrurile pot fi îmbunătăţite. În acest moment, avem o relaţie foarte bună cu BCR, cu BRD Groupe Societe Generale, avem o relaţie bună cu Raiffeisen Bank, cu Banca Transilvania şi nu avem foarte mare legătură cu celelalte bănci. În orice caz, dacă acum câţiva ani întâmpinam o reticenţă mare din partea unor bănci care, practic, refuzau toate cererile de negociere, acum nu mai există bănci care să refuze să intre într-o procedură de soluţionare alternativă".

Potrivit domnului Păunescu, în general, numărul cererilor pentru soluţionarea alternativă este direct proporţional cu cota de piaţă pe retail a băncilor către care se adresează respectivele solicitări. În opinia sa, numărul dosarelor deschise acum la CSALB ar trebui să fie mai mare cu circa 150. Reprezentantul Centrului nu vede o creştere fulminantă a numărului de dosare, ci o evoluţie progresivă, organică. Alexandru Păunescu opinează că trebuie identificate soluţii astfel încât împrumuturile consumatorilor să nu se transforme în credite neperformante: "Nu este un semnal de alarmă, dar este nevoie de o îmbunătăţire a activităţii de soluţionare alternativă a litigiilor bancare".

Printre altele, domnul Păunescu a menţionat, răspunzând unei întrebări, că există posibilitatea ca taxa suplimentară de 2% aplicată pe cifra de afaceri a băncilor să se regăsească în costurile finale suportate de consumatori. Acesta a precizat: "Orice costuri administrate asupra băncilor se pot transforma în costuri asupra clienţilor (atât consumatori, cât şi persoane juridice). Este, însă, vorba despre un calcul de business, pentru a vedea cât la sută din aceste costuri se vor regăsi în preţurile produselor bancare. Până acum, am văzut doar opinii ale băncilor, nu măsuri concrete ale lor, astfel încât băncile comerciale sunt cele mai în măsură să spună cum vor proceda. În orice caz, piaţa în sine va avea o traiectorie descendentă în ceea ce priveşte costurile, pe măsură ce scade inflaţia. BNR va reduce dobânda de politică monetară odată cu scăderea inflaţiei şi toate aceste mişcări vor avea impact asupra evoluţiei ROBOR şi IRCC".

• În 2023 s-au adresat CSALB cei mai mulţi consumatori din ultimii şapte ani

Anul trecut, s-au adresat CSALB cei mai mulţi consumatori din ultimii şapte ani, iar băncile au acceptat cu 15% mai multe cereri de negociere decât în 2022, după cum au anunţat reprezentanţii Centrului. Valoarea beneficiilor obţinute de consumatori în urma negocierilor cu băncile a depăşit, în 2023, suma de 3,3 milioane de euro.

Conform sursei citate, 2.932 de cereri a primit CSALB în anul 2023 de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.885 cereri) şi IFN-urilor (1.047 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. Începând din anul 2016, CSALB a primit aproximativ 15.000 de cereri de negociere cu instituţiile de credit.

Anul trecut, băncile au acceptat cu 100 mai multe cereri trimise de consumatori decât în 2022. Astfel, au fost formate 754 de dosare de negociere cu băncile şi doar patru cu IFN-urile, conform reprezentanţilor CSALB.

Cele mai multe credite la care fac referire cererile consumatorilor de negociere cu băncile sunt în lei, respectiv 86,6% din total. În acest context, în ultimii şase ani, se observă o reducere importantă şi constantă a solicitărilor care se referă la credinte în euro (de la 28% în 2019 la 9,1% în 2023), CHF (de la 25% în 2019 la 3,8% în 2023) etc. Printre motivele ce stau la baza acestui fenomen se poate număra şi creşterea dobânzilor la creditele în lei, dar şi faptul că oamenii nu au mai accesat credite în alte valute.

Numai în opt din 100 de negocieri părţile nu au acceptat soluţiile propuse de conciliatori şi nu s-au înţeles, arată sursele citate. Conciliatorii CSALB au avut, astfel, cel mai mare procent de eficienţă a concilierii de la înfiinţarea CSALB (92%).

Alte 555 de înţelegeri între consumatori şi bănci/IFN-uri s-au rezolvat amiabil, prin înţelegere directă, după ce consumatorii au trimis cererile către CSALB. Majoritatea acestora erau probleme simple, care se puteau rezolva şi fără aportul unui conciliator al Centrului sau care nu ţineau de condiţii ce puteau fi negociate (cum sunt cererile de ştergere a înregistrărilor în Biroul de Credit), au mai spus sursele citate.

Potrivit acestora, timpul mediu de negociere cu banca a fost de 24 de zile, anul trecut. "Deşi, conform legii, (OG 38/2015) perioada maximă pentru identificarea unei soluţii prin conciliere este de 90 de zile şi poate depăşi acest termen în cazul negocierilor mai complicate, rapiditatea soluţionării alternative la instanţă a crescut constant în ultimii ani", subliniază specialiştii de la CSALB, adăugând: "Cele mai rapide înţelegeri au fost finalizate în 2023 într-o singură zi (14 cazuri) sau în două zile (37 cazuri). Au existat şi 31 de negocieri mult mai dificile, care s-au încheiat după mai mult de 100 de zile.

Suma totală a beneficiilor obţinute de consumatori în urma negocierilor purtate între 2016 şi 2023 în cadrul CSALB se ridică la peste 11,3 milioane de euro. Cea mai mare sumă rezultată din negocieri s-a înregistrat anul trecut (3,3 milioane euro), cu peste 60% mai mare decât în 2022.

În medie, un consumator a obţinut beneficii de 5.000 de euro dintr-o negociere purtată anul trecut. De altfel, beneficiile de până în 5.000 de euro reprezintă jumătate dintre înţelegerile intermediate de CSALB. Sumele reprezintă diminuări ale costului creditului, prin reducerea sau eliminarea unor comisoane, diminuarea dobânzii, scăderea ratelor şi chiar ştergerea întregii datorii (în cazuri dificile).

Peste 500 de procese purtate în instanţele din România au fost soluţionate amiabil în ultimii trei ani, în cadrul CSALB. Băncile şi judecătorii au propus consumatorilor soluţionarea alternativă, prin conciliere, de la primul termen de judecată.

Astfel, consumatorii au redus timpul în care şi-au rezolvat problema (de la câţiva ani în instanţă, la o medie de 30 de zile în ultimii ani, în cadrul CSALB) şi au beneficiat de gratuitatea concilierii pentru persoanele fizice, în schimbul cheltuielilor pe care le implică un proces.

Alexandru Păunescu a subliniat că oamenii apelează tot mai des la soluţionarea alternativă a neînţelegerilor pe care le au cu băncile, aceasta fiind o variantă rapidă şi fără costuri pentru ei:"Sunt multe cazuri în care oamenii şi-au rezolvat problema cu banca în una sau două zile. Practic, după ce au petrecut câteva minute completând cererea pe site-ul CSALB, consumatorul a primit răspuns de la bancă în aceeaşi zi. A urmat deschiderea unui dosar de conciliere, în care conciliatorul a propus imediat o soluţie. Aceasta a fost acceptată de ambele părţi, iar cazul s-a încheiat câteva ore mai târziu, după schimburi de emailuri şi discuţii telefonice. Această deschidere şi disponibilitate manifestată de unele bănci comerciale contribuie la consolidarea încrederii întregului sistem bancar.

Din păcate, mai sunt bănci care resping o parte dintre cererile pe care le primesc de la propriii clienţi, prin intermediul CSALB. În aceste circumstanţe, recomandarea noastră reiterată inclusiv pentru anul 2024 este ca aceste instituţii de credit să evite ca astfel de speţe să ajungă în instanţele de judecată, încercând soluţionarea directă a problemei consumatorului. Dacă solicitarea nu poate fi rezolvată prin negociere directă între părţi, atunci este de preferat ca aceasta să fie soluţionată prin implicarea conciliatorilor CSALB, evitându-se calea contencioasă. Astfel, părţile aflate în dispută ar economisi resurse de timp şi bani, iar instanţele publice s-ar degreva de procese lungi şi dificile, în care, la final, doar una dintre cele două părţi are de câştigat, nu amândouă, cum se întâmplă în conciliere".

Cele mai multe solicitări de primite de CSALB au vizat renegocierea contractelor prin conversie credit, găsirea unei soluţii în urma negocierii, suspendarea plăţilor (13,2%); soluţionarea amiabilă a litigiilor din instanţă (13,1%); restituiri de sume (comisioane, dobânzi) (11,6%); rezolvări pentru problemele generate de creşterea IRCC/ROBOR sau trecerea la dobândă fixă (10,6%); reeşalonarea, rescadenţarea, refinanţarea unui credit (7,4%).