PENTRU A DOUA OARĂ ÎN ULTIMII 13 ANI Argentina riscă să intre în incapacitate de plată

Argentina risca să intre ieri în incapacitate tehnică de plată pentru a doua oară în ultimii 13 ani, în lipsa unui acord de ultim moment cu creditorii săi.

Situaţia a fost generată de o dispută între autorităţile de la Buenos Aires şi fondurile speculative, generată de precedenta intrare în incapacitate de plată a Argentinei, în anul 2001, pentru o datorie de 95 de miliarde de dolari. După zece ani de renegocieri şi după ce a obţinut reducerea cu 70% a debitelor din partea creditorilor, Argentina a soluţionat 93% din datoria sa. În schimb, un grup de fonduri speculative a respins ofertele de restructurare a datoriei, făcute de autorităţile din Argentina în 2005 şi 2010.

La data de 26 iunie, autorităţile de la Buenos Aires au efectuat o plată de aproximativ un miliard de dolari către creditorii care au acceptat restructurarea datoriilor înaintea termenului limită pentru rambursarea debitelor, 30 iunie. Însă, în ziua următoare, judecătorul american Thomas Griesa le-a ordonat autorităţilor argentiniene să-şi achite mai întâi datoriile către fondurile speculative NML Capital şi Aurelius Management.

După această decizie, şeful guvernului argentinian, Jorge Capitanich, a declarat: "Atunci când o ţară plăteşte şi-şi asumă obligaţiile financiare, un judecător nu poate să vină şi să modifice relaţia contractuală între cele două părţi. Fondurile au fost depuse ca să fie puse la dispoziţia creditorilor care au aderat în mod voluntar la schimbul de obligaţiuni".

Argentina trebuia să plătească până ieri seara 539 de milioane de dolari către fondurile speculative, însă beneficiază de o perioadă de graţie de 30 de zile după termenul limită.

Reprezentanţii Guvernului argentinian şi cei ai fondurilor NML Capital şi Aurelius Management au lansat săptămâna trecută negocieri cu privire la modalităţile de rambursare. Fondurile au semnalat că ar accepta plata în titluri de trezorerie, însă autorităţile din Argentina se tem că un acord separat cu NML Capital şi Aurelius Management ar putea avea un efect de domino asupra altor creditori care au refuzat ofertele de restructurare a datoriilor. Dacă creditorii respectivi ar solicita un tratament similar cu fondurile menţionate, atunci Argentina ar trebui să plătească o sumă suplimentară de 15 miliarde de dolari, în condiţiile în care banca centrală a Argentinei dispune în prezent de rezerve de numai 28,5 miliarde de dolari.