PIPEREA, DUPĂ CE INSTANŢA SUPREMĂ DIN SPANIA A INVOCAT CAUZA ANDRICIUC ÎNTR-UN DOSAR PE YENI: "Judecătorii noştri riscă să fie excluşi din magistratură, pentru că nu aplică deciziile CJUE"

Judecătorii de la noi riscă să fie excluşi din magistratură, pentru că nu aplică deciziile Curţii Europene de Justiţie, susţine avocatul Gheorghe Piperea.

Afirmaţia domniei sale vine după ce Instanţa Supremă din Spania a invocat cauza Andriciuc versus Banca Românească într-un dosar deschis de un client împotriva Barclays Bank, ce vizează un contract de credit în yeni japonezi. Curtea spaniolă a declarat nulă clauza de risc valutar din respectivul contract de împrumut, din cauza lipsei de informare.

Amintim că, în cazul Andriciuc, este vizată îngheţarea cursului CHF într-un dosar de credit în franci elveţieni (CHF).

Avocatul Piperea ne-a explicat că anularea clauzei de risc valutar înseamnă, practic, revenirea la condiţiile iniţiale, valabile la încheierea contractului, împrumutatul nemaisuportând riscul de curs valutar, adică îngheţarea sumei datorate la valoarea, în euro, de la data acordării creditului.

"Este chiar posibil să urmeze o acţiune în restituire a plăţilor nedatorate făcute în toţi aceşti ani", ne-a mai spus Gheorghe Piperea.

Referitor la decizia Curţii spaniole, specialistul a menţionat: "Probabil că, la fel ca în multe alte ţări, şi justiţia din Spania aştepta motivarea în cauza Andriciuc, care, într-o anumită măsură, era previzibilă. CJUE s-a pronunţat în acest caz pentru ideea de corectitudine judiciară în ceea ce priveşte practicile înşelătoare, întrucât consumatorii au fost minţiţi sau dezinformaţi prin omisiune când au fost încheiate contractele de credit.

La noi, majoritatea băncilor care au dat credite în CHF sunt mici şi au o situaţie precară.

În această speţă din Spania, deşi Barclays este o bancă gigant, judecătorii spanioli nu s-au speriat de dimensiunile ei şi ale pieţei creditelor acesteia, elemente care, însă, au covârşit toată jurisprudenţa noastră, de peste şapte ani de când ne luptăm în instanţă.

Când am câştigat procesul împotriva Volksbank, nu mai era niciun pas până la decesul acesteia. Era un biet muribund căruia puteai să-i dai un picior ca să-i grăbeşti finalul. La BCR însă, într-un dosar absolut identic, cu acţiune identică, aceiaşi avocaţi, contracte şi practici identice, justiţia a întors totul peste cap.

Acest lucru arată că, pentru spanioli, nu contează dimensiunea gigantului, ci corectitudinea lui.

Pentru Curtea de Apel Bucureşti, atât înainte, cât şi după pronunţarea CJUE în cazul Andriciuc, ceea ce a contat a fost fie dimensiunea băncii, fie prezenţa judecătorilor la seminariile BNR de la Sinaia, fie că cei prezenţi acolo şi-au impus cutumele greşite.

În speţa din Spania, instanţa pune accent pe obligaţia băncii de informare şi avertizare asupra riscurilor. În cazurile din instanţa noastră, judecătorii spun că nu există obligaţia de informare şi avertizare. În cazul Andriciuc, CJUE subliniază că instanţa este obligată să verifice dacă există obligaţia de informare şi avertizare şi, cu toate acestea, judecătorii de la noi continuă cu aceleaşi decizii ca înainte de pronunţarea CJUE, cu riscul să fie excluşi din magistratură pentru că nu respectă decizia justiţiei europene şi asumându-şi riscul ca statul să fie dat în judecată, care, ulterior, se poate îndrepta împotriva lor. Judecătorii noştri susţin că debitorii ar fi trebuit să se informeze înainte să semneze contractul şi că o bancă nu poate avertiza pentru că nu poate să facă preziceri legate de piaţă. Nimeni nu a contestat, însă, dreptul băncilor de a face profit. Ţin să menţionez că noi nu am spus nicicând că banca ar trebui să prevadă imprevizibilul, ci că ea ar trebui să avertizeze asupra unor riscuri".

În opinia domnului Piperea, este foarte important că justiţia din Spania aduce în discuţie faptul că, deşi MIFID exclude contractele de credit în alte monede din regulamentul său, nu înseamnă că nu trebuie informat consumatorul în legătură cu anumite clauze din astfel de contracte.

"Probabil că judecătorii noştri, mai ales cei care şi-au format o anumită cutumă, îşi vor da seama, în câţiva ani, că au greşit, dar atunci va fi prea târziu, inclusiv pentru credibilitatea afectată a băncilor, pentru că, în acest moment, încrederea în bănci se află la cel mai scăzut nivel din istorie", ne-a mai spus Gheorghe Piperea.

Conform domniei sale, la noi, Curtea de Casaţie are obligaţia, prin constituţie, să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii, deciziile ei având caracter de principiu, de precedent judiciar, cu unele excepţii. "Probabil că la asta se referă şi ASUFIN (n.r. asociaţie de consumatori din Spania) când spune că decizia Curţii din Spania îi va ajuta pe cei 70.000 de debitori împrumutaţi în monedă exotică. Se pare că ei se aşteaptă ca această decizie să fie folosită în toate cazurile similare", a conchis domnul Piperea.

ASUFIN scrie că decizia Curţii Supreme din Spania va veni în ajutorul celor aproape 70.000 de persoane care, în timpul bulei imobiliare, au contractat credite în yeni japonezi şi franci elveţieni.

Instanţa spaniolă consideră, printre altele, că, deşi consumatorul mediu poate să prevadă riscul unei anumite creşteri a cursului de schimb fără să necesite informaţii speciale, totuşi nu se întâmplă acelaşi lucru cu alte riscuri asociate contractului ipotecar în cauză. Conform justiţiei din Spania, în această speţă, fluctuaţia valutară reprezintă o recalculare constantă a capitalului împrumutat, iar debitorul, chiar dacă achita periodic ratele, datora şi cu 50% mai mult capital în euro decât în momentul în care i-a fost livrat, iniţial, împrumutul. Se poate ajunge, astfel, şi la situaţia în care banca poate să declare scadent anticipat creditul, în cazul în care moneda euro se devalorizează într-un cuantum semnificativ faţă de moneda străină, astfel încât consumatorul să nu mai poată achita ratele, potrivit motivării justiţiei spaniole.

În acest context, clauzele reclamate nu trec testul transparenţei, consideră Instanţa Supremă din Spania, care declară nulitatea parţială a contractului de credit şi eliminarea referirilor la denominarea monedei în care a fost făcut creditul, ce rămâne acordat şi amortizat în euro. Instanţa înţelege că declararea nulităţii totale a împrumutului ar constitui un prejudiciu grav pentru consumator, care ar fi obligat să restituie într-o singură tranşă întreaga sumă datorată.

"Lipsa de transparenţă a clauzelor de risc valutar a generat pentru debitori un dezechilibru grav, în contradicţie cu cerinţa de bună-credinţă, deoarece, prin ignorarea riscurilor grave implicate în contractarea creditului, nu a putut compara oferta de credit ipotecar multi-monedă cu alte împrumuturi şi situaţia lor economică şi juridică s-a înrăutăţit", consideră Curtea Supremă din Spania.

Motivarea Instanţei din Spania invocă, de peste zece ori, criteriile din hotărârea CJUE pronunţată în 20 septembrie 2017 în cazul Andriciuc. În speţa de la Oradea, CJUE spune că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Informaţiile instituţiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului, conform CJUE.

Foarte dure sunt şi aprecierile CJUE referitoare la faptul că dezechilibrele într-un contract de credit în valută, chiar dacă sunt verificate la momentul încheierii contractului, totuşi ele apar ulterior.

Instanţa naţională va stabili caracterul abuziv al clauzei de risc valutar şi dacă aceasta a fost exprimată în mod clar şi inteligibil în contractele de credit, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Aceasta este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară, până acum majoritatea proceselor de îngheţare a cursului CHF aflate pe rolul justiţiei fiind suspendate în aşteptarea deciziei CJUE în cazul Andriciuc versus Banca Românească.

Acest dosar a fost judecat în data de 14 noiembrie, pronunţarea fiind amânată pentru ziua de 28 noiembrie.

De remarcat este faptul că, deşi cazul Andriciuc, în care apărătorul clientului este avocatul Gheorghe Piperea, face referire la un dosar în franci elveţieni, Instanţa spaniolă l-a invocat într-o cauză care vizează un împrumut în yeni japonezi.

Opinia Cititorului ( 47 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 00:42)
Judecatorii romani nu respecta ce zice CJUE pt ca sunt compensati de bancheri,doar au bani cu carul la cat fura de la romani.Si manole,care-i si intrece ,cand ii scoleste la Sinaia,asa printre dinti,sa nu caste gura prea tare,ca don Corleone.....Capo di tuti capi le traseaza linia.
De asta se tem de raspunderea magistratilor.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 05:51)
  Comentariu sters pentru ca incalca prevederile Regulamentului. Esti grotesc, dorinel.
2. BNR are fiori pe sira spinarii? ????
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 20.11.2017, 02:55)
Domnule Piperea,
Stim foarte bine ca riscul, oricare ar fi acela, nu are decat doua modalitati de abordare:
- cel mai simplu mod de abordare este evitarea lui;
- cel mai complicat este de a te asigura impotriva efectelor acelui risc.
Riscul valutar este parte componenta a pachetului de riscuri din domeniul bancar, pachet cunoscut in legislatia bancara sub numele de risc de credit.
Totalitatea acestor riscuri (asigurarea impotriva efectelor riscurilor) este inclusa in marja de dobanda aferenta creditului acordat.
Oare de ce riscul de neplata (neperformanta) nu este specificat in mod distinct in contracte?
Oare de ce restul riscurilor nu sunt specificate individual in mod distinct in contracte?
Inteleg de ce a fost transferat acest risc debitorului (asta din punctul de vedere nedeclarat dar executat al bancherilor), costul cu asigurarea banilor acordati fiind foarte mare si astfel marja de dobanda nefiind atractiva. Dar nu este obligatia debitorului de a face asigurarea bunului/ marfii creditorului pentru un risc la care creditorul era obligat sa se asigure prin cerintele legislatiei bancare...
Ne aflam in situatia in care proiectantul unei case nu-ti calculeaza si dimensioneaza materialele necesare unei case trainice. Ba, mai mult, sustine ca fierul beton de 6mm este la fel de rezistent cu cel de 10mm... Doar este din aceeasi specie, fier beton !?!
Stiu ca BNR are frisoane cand aude de risc valutar, dar deh, ei nu trebuie decat sa-si citeasca actele lor constitutive, legislatia nationala si MAI ALES REGULAMENTUL BNR nr. 5/2013 pe care, culmea, tocmai il modifica. Si care regulament este, prin modificarea urmarita, ESTE PRINCIPALUL MOTIV DE CRESTERE A ROBOR.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 05:52)
  Esti irecuprabil Anton P.
  2.2.  Reversul medaliei. (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Andrici în data de 20.11.2017, 08:54)
  Eu ma intreb de ce in perioada 2004-2007 cand leul s-a apreciat fata de euro, de ce cei care aveau credite in euro nu au spus ca au fost expusi fara voia lor la riscul valutar si ca de fapt castigurile sunt de fapt meritul bancilor ca i-au convins sa ia credite in euro nu in lei? Este usor sa mergi la banca sa vrei rata cu 15-20% mai mica ca si altul care are credit in lei si sa spui ca tu nu ti-ai asumat riscuri suplimentare. Adica toti cei care au luat credite in lei erau IDIOTI. In afara de asta erau de doua ori IDIOTI daca leul se aprecia. Asa ca s-a devalorizat bancile sunt de vina... HAHA
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 08:58)
  Doamne, cati disfunctionali avem!
  2.4.  poate ca ai si tu dreptate (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Anton Paul în data de 20.11.2017, 10:07)
  Perioada se reduce la 2004-2006. Pentru ca, de la 1 ianuarie 2007 a intrat in vigoare OUG 99/2006.
  Observ ca nu intelegeti faptul ca salamul pe care il cumparati, laptele la cutie, aspiratorul sau telefonul, trebuie sa corespunda unor standarde. In acest caz, al creditelor in valuta acordate din 2007, legea este clara: creditorul cumoaste riscurile la care se expune. Tu, in calitatea ta de consumator, doar poti banui riscurile. Si, chiar daca ai sti toate riscurile aferente, tot nu poti cunoaste care este abordarea specifica a bancii.
  Iti reamintesc faptul ca vuiau televiziunile de reclame la creditele in franci sau yeni, ca tot crestea gradul de indatorare aprobat de BNR.
  Cat despre idioti, ce sa spun? Ca sunt cei care nu se implica in viata cetatii? Asa spuneau vechii greci.
  2.5.  jucam in tandem ???? (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Anton Paul în data de 20.11.2017, 10:24)
  Irecuperabili, amice.
  Pana nu ii dovedesc pe prietenii tai bancheri, nu ma las. Asa ca, inarmeazate cu multa rabdare. Intre timp poti sa citesti si tu legislatie, ca cititul nu a omorat pe nimeni.
  Daca reusesti aceasta performanta, mintea ta de om odihnit o sa inceapa sa priceapa bezna in care a trait pana atunci.
  Daca tie iti convine sa traim in acest vesnic antagonism, ei bine, mie nu. Insa pot intelege ca vei fi vesnic acolo, manat de o rautate gratuita si inconstienta, cu care/pe care nu sti cum sa o elimini.
  Este dreptul tau de a nu fi de acord cu ceea ce spun eu. Dar este obligatia ta sa fi onest in legatura cu ceea ce spun eu.
  Ti-am mai spus, incepi sa-mi devi simpatic.????
  2.6.  Si totusi nu pot avea toti dreptate.... (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de Andrici în data de 20.11.2017, 16:14)
  Standardele pot fi diferite in timp.. Bancile au respectat standardele impuse la vremea respectiva. Poate ca au fost unele clauze abuzive care desigur trebuie penalizate, insa niciun normativ nu interzicea acordarea de credite in valuta cu riscul in sarcina debitorului. Daca aceste standarde erau corecte sau nu, este discutabil. Probabil atata timp cat debitorul era castigator erau corecte. Daca acest risc era mentionat in cadrul contractului, atunci cred ca obligatia de informare cade in sarcina debitorului. Daca nu intelege sau nu poate evalua corect acest risc atunci nu ar fi trebuit sa semneze contractului de imprumut. Daca banca ii garanta un curs stabil trebuia sa ceara in scris acest lucru. Oricum nu va mai trece mult timp si povestea se va relua cu dobanzile. Peste un an vom auzi ca bancile si-au inselat clientii ca au acordat credite cand ROBOR era sub 1% si acum a sarit. Din nou consumatorii puteau doar banui riscurile. Ar trebui sa se impuna o lege prin care sa fii nevoit sa dai examen inainte sa ti se aprobe creditul, pentru a nu mai exista discutii.
  2.7.  cine nu stie constructii sa locuiasca in parc! (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de katun în data de 21.11.2017, 11:28)
  daca am merge pe principiile tale ar trebui sa invatam cizmarie inainte de a ne cumpara pantofi, croitorie ca sa avem dreptul sa achizitionam haine si... cine nu trece cursul de rezistenta a constructiilor sa nu locuiasca intr-o casa, sa doarma in parc pe bancuta!
  in relatia dintre client si banca, cel care are cunostintele necesare pe domeniu creditelor nu este clientul, deci ca banca sa faca afaceri trebuie sa respecte clientul si sa nu-i vanda credite toxice, sa ia toate masurile necesare pentru al proteja pe client, iar atunci cand sistemul financiar-bancar se prabuseste sa plateasca pentru prejudiciile cauzate.
  daca iti cade casa din vina constructorului nu mergi cu el la tribunal si-l obligi sa iti plateasca daune, eventual il bagi si in puscarie... inca nu am vazut bancheri in puscarie, cu exceptia islandei!
  pana la urma de ce se platesc acele taxe de evaluare? ca sa afle clientul daca i se potriveste sau nu creditul propus de banca.
  in plus, riscul trebuie distribuit catre cei doi parteneri in contract... criza financiara nu putea fi prevazuta de catre client, dar in 2007 era deja prevazuta de banci, pentru ca ei sunt profesionisti in finante si stiu cum se propaga si evolueaza o criza financiara.
  TOATE CONTRACTELE DE CREDIT AU UN ARTICOL LEGAT DE CAZUL FORTUIT SI FORTA MAJORA, DACA NICI CRIZA FINANCIARA MONDIALA NU SE INCADREAZA ACOLO ATUNCI CE?
  cutremurele, inundatiile, asteroizii... au impact mai redus la nivel planetar comparativ cu criza financiara, care ce sa vezi, a fost declansata de banciile care au fraudat propriul sistem, si care banci au fost salvate de guverne cu bani din taxele clientilor bancilor, care clienti acum sunt rau-platnici.
3. disperarea lui piper
(mesaj trimis de eu în data de 20.11.2017, 04:13)
bre piper te incearca frustrarea ca instantele nu inteleg decizia CJUE asa cum vrei tu??? esti penibil prin incercarea ta de a pune presiune pe judecatori. decizia CJUE zice ca instantele vor decide daca bancile au informat sau nu clientii in legatura cu riscul valutar așa că este normal sa nu existe decizii identice (în toată UE), pentru că unele bănci au informat altele nu (sau poate piperosu a citit toate contractele de creditare in valută din UE !?). Asa ca lasa gargara si fă treaba pentru care te-au platit clienții, demonstreaza in instanță ca bancile nu au informat clientii !! daca bancile ar fi zis public ca judecatorii risca excluderea din magistratura ar fi sărit piperosu 7metri in sus zicand ca este influentata justitia!!! piper vrea sa castige bani nemunciti asa cum a vrut sa ia comision de succes de la clientii carora volksbank le-a facut oferta de conversie ca sa renunte la proces... la munca băh, nu la întins mâna!
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 05:45)
  Băncile amenință numai debitori.
  Au plătit anumite culoare în justiție, au organizat cursuri speciale pentru magistrați, au încercat chiar să limiteze judecarea dosarelor doar la ICCJ, nefiind nevoie de amenințări, ci de trafic de influență.
  Reglementator ii și magistrații pot fi cumpărați din banii debitorilor. :)
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 05:54)
  Acuzati nefondat, doamna Bucataru, mancati cu ustensila profesionala polonic.
  3.3.  inca nefondate (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 10:26)
  Dar nu-i timpul pierdut.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 05:58)
Sunteti niste pitici minusculi, atat juridic cat si uman. Incepand cu juristul cu urechi de elefant bulgaresc, viclean si frustrat, si terminand cu o anumita angajata vopsita blonda, binisor supraponderala si care executa comenzi.
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 06:25)
  Cu ROBOR la 5% vă treziți cu debitorii în lei alăturându-se celor cu credite în valută.
  Culoarele din justiție încep să nu mai funcționeze ca altădată și situația devine groasă, scaunul, tot mai moale. :)
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 07:25)
  Hahaha, dupa ani si ani de mestecat articole din bursa continuati sa nu intelegeti nimic din robor si economie. De ce nu ma mira?
  Bre, neinstruitule, roborul e corelat pozitiv cu inflatia. Pricepi?
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 08:06)
  Megainsiderule, inflația lovește în puterea de cumpărare a debitorului, iar creșterea ROBOR îi majorează rata la bancă.
  E win-win. :)))))))
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Domnule, în data de 20.11.2017, 14:31)
  Pe cine faci tu 'frustrat si cu urechi de elfant'? Nu ai putina decenta? Si cum ai vrea sa arate? epilat, fardat si cu blugi rupti? Tin sa te anunt ca e Barbat!
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 16:34)
  Elefant bulgaresc, doamna. Bulgaresc.
  E discutabila masculinitatea juristului cu urechi de elefant bulgaresc dar daca dumneavoastra vreti sa-l divinizati eu nu am nimic impotriva.
  4.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 16:54)
  Bulgarii n-au elefanti. Pe aia cu 'discutabila...' nu stiu de unde ai scos-o
  4.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 17:19)
  România a fost reprezentată timp de 10 ani de unul care arată ca Băsescu, ceva mai tânăr decât acum.
  Premierul Cioloș arată ca un pandișpan scăpat pe jos, Ciorbea, și el fost premier, poate genera emoții puternice copiilor care n-au văzut nicio piesă la teatrul de păpuși.
  În contextul ăsta, internațional, românii se pot mândri cu Piperea. E lux de lux.
  4.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.7)
  (mesaj trimis de Mda, în data de 20.11.2017, 17:38)
  Alfa de la mine ca nu se comapra nici cu Base, nici cu Ciolosi, nici cu altcineva. Frumustea nu sta in perfectiunea trasaturilor, dimpotriva.
  4.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 17:48)
  Înțeleg ce zici.
  Idealul tău de frumusețe este Octav Cozmâncă. Lobii urechilor se pierd în colăceii de grăsime ai cefei. Frumos și nimic mai mult!
  Cu Băse nu se compară nimeni. Poate doar Smeagol în al cincilea veac de existență,
  4.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 17:55)
  Da pe Mitrea de ce nu-l placurati, bre? Are mustata, totusi. Sau pe rozaliul Hrebe. Roz=frumusel.
  Nu urechile sunt marea problema a juristului cu urechi de elefant bulgaresc. Insa gusturile nu se discuta, aveti perfecta dreptate daca va topeste.
  4.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.10)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 18:09)
  Nimeni nu se compară cu arătările sistemului.
  Jigniți persoane impecabile și apreciați mutanți.
  Dar Boc e bun, chiar dacă e mai mic decât o trotinetă, Băsescu e simpatic, fără un fir de păr pe cap, Ghețea pare un tip sensibil, Ionuț Dumitru este corporatistul ideal, Oprescu a fost scuturat după dobândirea cotei de piață, Macovei ar putea încerca 2 milioane de liftinguri faciale, dar e OK și așa,
  4.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.11)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 18:27)
  Maria Maria Maria la voi, in descentralizatele pesede, singurii vinovati sunt boc si ceilalti. Ma mir ca n-ai bagat refrenul pe care-l fredonezi inclusiv pe scaunul wc "Romania lucrului bine facut!". V-ati cam demoralizat, voi, dragnistele.
  Dar in alta ordine de idei nu vad de ce consideri jignitoare amintirea ELEFANTULUI BULGARESC in contextul pavilioanelor auditive ale unui jurist pe care il admiri. Juristul e jurist, barbatul e barbat. Ai dovezi ca juristul nu are urechi de elefant bulgaresc sau de ce-ti sare mustaru?
  4.13.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.12)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 19:54)
  Si nici macar nu ma chema Maria! Si ce-ai vrea sa aibe, gamali pe post de urechi, vai de capul tau!
  4.14.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.12)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 20.11.2017, 20:50)
  [Mesaj eliminat, conform regulamentului]
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 10:24)
''''ASTEPT CU NERABDARE LEGEA RASPUNDERII MAGISTRATILOR''''
1. 5.1.  prostie sau rea credinta (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de gigel în data de 20.11.2017, 11:33)
  Piperea iar induce in eroare din prostie sau cu intentie. La o cautare sumara pe google descoperi imediat ca acele credite ipotecare din Spania erau asemanatoare cu cele acordate in Ungaria dar fara nicio legatura cu creditele in valuta din RO. Bancile unguresti si spaniole au dat credite in florinti sau euro/ rambursate in florinti sau euro, dupa caz, dar suma de rambursat era indexata practic la un alt curs valutar (CHF, YEN etc). Piperea are relativ noroc ca si avocatii bancherilor sunt la fel de slabi ca si el uneori. In Spania sau Ungaria daca se declara clauza de indexare abuziva se revine la rambursarea simpla in moneda imprumutului. In RO o astfel de decizie nu ar avea niciun efect. Sa presupunem ca instanta decide sa se elimine din contract clauza care spune ca rambursarea se face in moneda x la cursul zilei BNR sau al bancii sau ce or mai trecut creditorii prin contract. Si ce se intampla? In lipsa clauzei respective se revine la Codul Civil care ce spune? Exact - ai primit EURO - trebuie sa dai inapoi EURO. La ce curs faci tu rost de EURO (sau CHF), sau de unde, nu este treaba creditorului.
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 12:40)
  Mai rămâne ca bancherii să identifice un pic mai precis de ce în tranzacțiile lor către debitori nu există decât un simplu transfer în lei.
  Deci, lei au primit, pe care i-au plătit deja.
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de Spaima Băncilor Facebook în data de 20.11.2017, 12:54)
  D-le Gigel, apreciez opinia dvs.. Eu însă as merge și mai departe și as demonstra ca și creditele din România au fost în realitate la fel ca cele din Spania și Ungaria, adică nu în valută propriu-zis ci indexate în valută, fiindcă plata de către banca a sumei creditului nu s a efectuat în valută. Mai mult decât atât, plata în valuta ar fi contravenit constituției și altor norme juridice care consacra leul ca singur mijloc legal de plată în România.
  5.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 13:41)
  La ce dobanda au platit ratele daca au primit lei? Nu-mi spune ca au primit lei si nu au platit dibanzi cu ROBOR de 20-30% ca e ilegal si o sa trebuiasca sa veniti cu bani de acasa.
  Adica voi ati primit lei ca si altii, dar ati platit dobanzi de 6-7% in timp ce altii plateau 20%??? Pai e caz penal, bre.
  5.5.  indexare (răspuns la opinia nr. 5.3)
  (mesaj trimis de Gigel în data de 20.11.2017, 13:42)
  Va urez succes. Daca nu ati vazut banii in mana asta nu inseamna ca nu ati primit in cont EUR sau CHF. Daca dupa aceea ati completat cu manuta dvs un ordin de schimb valutar obtinand valuta necesara tranzactiei, atunci va trebui sa invocati lipsa de discernamant :). Eu de exemplu, am cumparat casa de la o persoana fizica si am platit in EURO. Altul, cu acelasi contract, a schimbat euro in RON si a facut plata in RON pentru ca achizitiona de la o firma. Totul voluntar. Acum explicati de ce contractul meu este valid si al celuilalt este abuziv.
  5.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 14:43)
  Bancherii și-au asumat niște riscuri când au început acest rapt. Unul dintre ele este legat de Constituție. Toate tranzacțiile în România se fac în lei.
  Debitorii escrocați au plătit toate fanteziile bancherilor, nu se poate vorbi de dobânzi de 6-7% după ce s-au triplat ratele.
  5.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 14:47)
  Nu te fa ca nu intelegi. CE DOBANDA AI PLATITI DACA AI PRIMIT LEI? Ca va dau pe mana Politiei! Adica unii platesc dobanzi de peste 20 la suta la lei si altii mai smecheri platesc dobanzi sub 10%???
  5.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.5)
  (mesaj trimis de Spaima Băncilor Facebook în data de 20.11.2017, 14:58)
  În cazul creditelor ipotecare, conform prevederilor din asemenea contracte si normelor de aplicare a Legii nr. 190/1999, plata sumei creditului se face DIRECT vânzătorului imobilului achizitionat de împrumutat. Deci banca nu trebuia să-i plătească suma respectivă împrumutatului, deci creditarea contului împrumutatului nu poate fi considerată plata sumei creditului. Plata sumei creditului s-a realizat doar atunci când suma a fost livrată vânzătorului imobilului si e normal să se considere așa din moment ce abia în acel moment suma de bani iese din posesia și proprietatea băncii: până atunci, indiferent câte schimburi valutare s-ar face, chiar la cererea împrumutatului, suma nu e în posesia acestuia și nu poate fi folosită de acesta conform scopului pentru care a solicitat creditul (Clientul vrea creditul pentru a achiziționa un imobil, nu pentru a face schimburi valutare și a plimba banii dintr-un cont în altul al aceleiași bănci). De altfel, doar după plata sumei către vânzător se naște obligația împrumutatului de a restitui suma... practic abia atunci ia ființă împrumutul. Deci, în cazul creditelor ipotecare, momentul livrării sumei creditului de către bancă nu e cel al creditării contului în CHF, ci cel al livrării sumei către vânzător. Doar în acest fel sunt respectate 2 trăsături importante ale contractului de împrumut: caracterul real (adică ia naștere doar prin plata efectivă a sumei) și faptul că prin împrumut, împrumutatul devine proprietar al bunului împrumutat. La urma urmei, de ce băncile nu au livrat vânzătorilor sumele direct in CHF și apoi aceștia, după ce le primeau, să aibă posibilitatea de a le converti în ce monedă doreau, inclusiv apelând la alte instituții autorizate de schimb valutar unde ar fi putut obține curs de schimb mai avantajos? Am identificat 4 motive: 1. băncile nu dețineau CHF în numerar 2. băncile știau dinainte că nu e nevoie de CHF(nefiind folosită în România), fiindcă înainte de semnarea contractelor întrebau clienții în ce monedă doresc să se facă livrarea și evident că aceștia nu doreau CHF 3. era nelegală plata în valută (plățile în România se pot face doar în Lei; Cunoaște cineva cazuri în care în România poti păti pentru vreun bun sau serviciu direct în vreo valută? Nu există... Chiar și la operatorii de telefonie care au preturile in EUR, plata se poate face doar în Lei. Deci nicăieri în economia românească nu există posibilitatea ca între rezidenți plățile să se poată face și in valută. De ce s-ar excepta de la această regulă plățile aferente contractelor bancare?? Prin artificiile cu creditarea contului în CHF băncile au urmărit mascarea unei plăți nelegale într-o operațiune aparent legală. 4. băncile au câștigat din comisionul de schimb valutar, deoarece schimbul din CHF în Lei nu s-a făcut la cursul BNR ci la cursul stabilit de bancă.
  5.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 18:35)
  Mwuoama, ce s-au mai inghesuit speculantii sa-ti zica ce dobanzi au platit. E oabla treaba, au luat LEI si au platit 3% dobanda in primul an si 6,9% dupa aia in timp ce romanii cinstiti au luat LEI si au platit 18-25% dobanda.
  La PUSCARIE CU BANCHERII CARE S-AU PREFACUT CA NU VAD SI CU CEI CARE AU TRAS FOLOASE NECUVENITE PLATIND DOBANZI MULT MAI MICI, SUB 8%, SI AU LUAT CATE 2-3 CREDITE!!!!
  5.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de Anonim în data de 20.11.2017, 19:42)
  Vezi ca te contrazice însăşi CCR in decizia pe legea conversiei
  5.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 20:53)
  Nu mai e mult, vă judecați cu escrocații încă 20 de ani și răzbiți. Ați mai dus-o câțiva ani pe generații noi de țărănuși naivi.
  Pe urmă veți oferta copiilor celor escrocați, Succes! Va fi greu, dar nu imposibil. Teoretic. :))
  5.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2017, 10:11)
  Nu exista nicio informatie pe piata cu privire la finantarea interbancara in franci elvetieni. Toate bancile se laudau ca acorda credite in franci elvetieni insa finantarea s-a facut in dolari sau euro. Adica incep sa planga deponentii in franci elvetieni ai bancilor :))) din Tahiti.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2017, 12:57)
In contractele de credit sunt introduse foarte multe vorbe goale.O atentionare privind riscurile, nu puteau fi trecute?
7. mda
(mesaj trimis de cosming în data de 20.11.2017, 13:57)
Se pare ca judecatorii romani inca interpreteaza cum au chef, in afara normelor legale si a bunului simt, legislatia nationala si europeana. Spre exemplu, constatatea caracterului abuziv al unei clauze contractuale - in speta dobanda - declanseaza automat si eliminarea efectelor (adica sume de bani percepute ilegal) abuzului; nu exista in legislatia nationala si/sau europeana o alta solutie in privinta eliminarii abuzurilor asupra consumatorilor. A se vedea hotararea CJUE pronunțată recent, la data de 21.12.2016, în cauzele C-154/15, C-
307/15 și C-308/15, în care se precizează foarte clar consecințele constatării
caracterului abuziv al unei clauze care impune plata unor sume, in care printre considerente gasim : ”61 Rezultă din considerațiile care precedă că articolul 6 alineatul
(1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că este necesar să se
considere, în principiu, că o clauză contractuală declarată abuzivă nu a existat
niciodată, astfel încât aceasta nu poate avea efect în ceea ce privește
consumatorul. Prin urmare, constatarea pe cale judecătorească a caracterului
abuziv al unei astfel de clauze trebuie, în principiu, să aibă drept consecință
restabilirea în drept și în fapt a situației în care s- ar găsi consumatorul în
lipsa clauzei respective.
62 Din cele arătate rezultă că obligația instanței naționale de a
înlătura o clauză contractuală abuzivă care impune plata unor sume care
se dovedesc a fi nedatorate determină, în principiu, un efect restitutoriu
corespunzător în privința acelorași sume.
63 Astfel, lipsa unui astfel de efect restitutoriu ar fi susceptibilă
să pună sub semnul întrebării efectul disuasiv pe care articolul 6 alineatul (1) din
Directiva 93/13 coroborat cu articolul 7 alineatul (1) din această directivă
intenționează să îl confere constatării caracterului abuziv al clauzelor conținute
în contractele încheiate de un profesionist cu consumatorii”
8. Bancile au cumparat justitia?
(mesaj trimis de Fara credit în data de 20.11.2017, 19:46)
Daca nici dupa 10 ani Spania nu a rezolvat problema asta atunci cum sa rezolve Romania?
Ciudat este ca Bce, BN a Elvetiei tac.
Curtile de Apel nu tin cont de ce judeca cei de afara, sunt de acord, Stan-patitu'.
9. fără titlu
(mesaj trimis de Florin în data de 20.11.2017, 22:31)
Judecatorii din Ro nu respecta nimic. Halal justitie !
10. din puțul gândirii
(mesaj trimis de cosming în data de 20.11.2017, 22:44)
A se vedea Art. 6 din Convenția CEDO.
In loc sa facă tam tam prin presă pentru nerespectarea legislației naționale și europene asociațiile de protecție a consumatorilor ar trebui sa sesizeze CEDO pentru aplicarea disproporționata și părtinitoare a legilor de protecție a consumatorilor.