Piperea: "Legea plafonării dobânzilor la IFN-uri are diferenţe mari faţă de proiectul iniţial"

Legea plafonării dobânzilor la creditele acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN) şi la recuperatorii de creanţe are, din păcate, diferenţe mari, esenţiale, faţă de proiectul iniţial, ne-a transmis avocatul Gheorghe Piperea, actual deputat european, care a scris proiectul de act normativ asumat în Parlament de senatorul social-democrat Daniel Zamfir.

Gheorghe Piperea ne-a precizat: "Proiectul original al acestei legi este scris de mine şi, din păcate, legea, aşa cum a ieşit din Parlament, este emasculată din două puncte de vedere. În primul rând, pentru că se referă exclusiv la IFN-uri şi la colectorii de creanţe, nu şi la bănci. Dacă priviţi pe titlul legii, pare că se referă la orice tip de credit, chiar şi la bănci, dar articolul 1 spune că se referă doar la instituţiile financiare nebancare - IFN-uri - şi la colectorii de creanţe. Apoi, în al doilea rând, plafoanele pe care le-a stabilit legea sunt extraordinar de mari, de ridicate. Sunt atât de ridicate încât nici nu se mai poate vorbi despre o protecţie adevărată. Sigur că da, în raport de acele dobânzi şi penalităţi de 1000%, să ai acum un maxim de 34% - în cazul împrumuturilor de consum, poate să pară o mare victorie, numai că diferenţa între ce am scris eu în forma originară a legii şi ce a ieşit acum este practic de 1 la 2. Adică plafonul pe care îl stabilisem eu în lege era de 17,5% pentru toate creditele de consum, inclusiv pentru cele date de bănci, iar acum a ajuns la 34%. Sunt deci 27 de puncte procentuale peste dobânda la facilitatea de creditare pe care Banca Naţională a României o oferă băncilor comerciale, dobândă care la ora actuală este 7,5%. Plus 27% înseamnă 34,5%, în comparaţie cu 17,5% cât am zis eu în urmă cu 6 ani, ceea ce înseamnă o diferenţă aproape dublă. În cazul creditelor ipotecare date de IFN-uri, eu propusesem un plafon de 2,5 puncte procentuale peste dobânda legală, ceea ce astăzi - când dobânda legală este de 6,5% - ar însemna 9%. Ei bine, în varianta actuală a legii se adaugă 8 puncte procentuale la dobânda de facilitate, nu la cea legală, ceea ce duce dobânda efectivă la 15,5%, ceea ce reprezintă o diferenţă cu mult mai mare faţă de textul iniţial al proiectului de act normativ. De aceea spun că, din aceste două motive, legea este emasculată".

Domnia s-a referit şi la modificarea de către Parlament, faţă de proiectul iniţial al actului normativ, a mecanismului de îngheţare a efectelor contractului de împrumut.

Domnul Piperea a menţionat: "În varianta scrisă de mine în urmă cu şase ani se introdusese un mecanism de îngheţare a efectelor contractului de credit similar cu cel din legea dării în plată. Adică, în cazul în care debitorul descoperea că sunt depăşite aceste plafoane, putea să ceară băncii/IFN-ului să procedeze la revizuirea contractului - fie pe cale amiabilă, fie în justiţie - şi când trimitea notificarea IFN-ului efectele contractului se îngheţau în totalitate, exact ca în cazul legii dării în plată. Legea votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Iohannis spune că acest efect se produce numai dacă între timp a apărut o decizie a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor de constatate a dobânzilor cămătăreşti. Cu alte cuvinte, abia după această decizie debitorul poate să notifice IFN-ul şi notificarea respectivă are efect de suspendare. Altfel, efectul de suspendare nu se produce. Mai este ceva: termenul de intrare în vigoare a legii prevăzut la articolul 13, adică 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, înseamnă că legea se va aplica începând din preajma Crăciunului, ceea ce înseamnă că până atunci cei care au dobânzi astronomice sau sunt cesionari de creanţe ori care fac executări silite pot să zburde în linişte. Pe scurt, marile probleme ale legii sunt: nu se aplică creditelor bancare, plafoanele stabilite sunt extraordinar de mari şi îngheţarea efectelor contractelor nu se produce decât dacă ANPC a derulat o procedură de anchetă şi a constatat că sunt dobânzi cămătăreşti".

Citiţi aici - Plafonarea dobânzilor la IFN-uri, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis

• Colectorul de creanţe nu va mai putea să pretindă de la debitorul cedat decât valoarea nominală a creanţei cumpărate

Deputatul european a mai arătat că, în privinţa plafonării dobânzilor la credite, se va mai discuta serios în toamnă deoarece există un proiect de directivă europeană care a fost adoptat în primă citire anul trecut în octombrie - proiect ce priveşte creditele bancare - şi care vorbeşte despre plafonarea dobânzilor la un maxim de 2,5 puncte procentuale peste dobânda legală practicată în fiecare stat membru al UE. Conform proiectului de directivă europeană citat de domnul Piperea, în Zona Euro se va ajunge în situaţia în care maximul de cost al creditării DAE va fi de 4,5%, pentru că acum dobânda legală în respectiva zonă este 2%.

Avocatul Gheorghe Piperea a menţionat şi părţile bune ale legii plafonării dobânzilor la creditele acordate de IFN-uri: "În primul rând, ideea de plafonare a dobânzilor este o idee bună, care iată a fost pusă în practică în România şi va fi pusă în practică şi în Uniunea Europeană. În al doilea rând, se vorbeşte despre revizuirea contractelor care sunt afectate de dobânzile cămătăreşti ce depăşesc plafoanele stabilite prin lege, contracte ce vor fi corectate din mers pentru a deveni suportabile pentru consumatori. Această revizuire se face prin reducerea poverii datoriei, care poate interveni prin ştergerea parţială sau totală a unor datorii, prin reeşalonare, prin dare în plată, în aşa fel încât contractul respectiv să fie făcut rezilient, adică să supravieţuiască acestui moment de criză pentru următorii 15-20 de ani. Revizuirea nu este doar un cadou făcut consumatorilor, ci este şi un cadou făcut băncii sau IFN-ului, pentru că dobânda cămătărească are ca finalitate ruinarea debitorului, ce poate să rămână chiar fără casă, ori ruinarea băncii pentru că sunt prea multe credite neperformante pe care banca le împinge creditorilor de creanţe cu dobânzi de 1%. În al treilea rând, referitor la colectorii de creanţe, legea spune că în cazul cesiunii de creanţe în momentul în care vinzi creanţa faţă de un debitor faci o cuantificare a acestei creanţe ca să fie foarte clară şi uşor de recuperat, ataşezi înscrisurile acestei creanţe şi ale dobânzilor şi îl notifici pe debitor în sensul că el va fi vândut unui colector de creanţe, caz în care debitorul poate să conteste această cesiune. Colectorul de creanţe nu va mai putea să pretindă de la debitorul cedat decât valoarea nominală a creanţei cumpărate".

Domnia sa a mai arătat că legea prevede că, în cazul împrumuturilor mai mici de 25.000 lei, chiar dacă dobânzile pot să fie de 34,5%, totuşi ele nu pot duce la o diferenţă mai mare de 100% decât creditul iniţial, adică totalitatea debitului de restituit în cazul unui împrumut de 25.000 lei nu poate depăşi 50.000 lei.

"Aşadar, de exemplu la un credit de 3.000 lei nu se va putea plăti mai mult de 6.000 lei", a concluzionat domnul avocat Gheorghe Piperea.

Menţionăm că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în urmă cu două zile leegea privind plafonarea dobânzilor la instituţiile financiare nebancare şi limitarea creanţelor pe care le solicită recuperatorii, actul normativ urmând să intre în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

• Alin Iacob, AURSF: "Multe IFN-uri abuzive şi-au propus de la început ducerea debitorilor în default"

Noua lege, cu toate imperfecţiunile ei, este necesară deoarece majoritatea IFN-urilor creaseră un mecanism financiar pentru spolierea persoanelor vulnerabile, care nu ar fi primit niciun credit din partea sistemului bancar, deoarece nu deţineau suficiente venituri lunare pentru returnarea acestora, ne-a transmis Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Alin Iacob ne-a spus: "Legea este necesară pentru că au fost multe IFN-uri abuzive care şi-au propus de la început ducerea debitorilor în default, în imposibilitatea de reambursare. De exemplu, numeroşi consumatori au împrumutat 10.000 de lei, au obţinut creditul doar pentru câteva luni, ulterior nu au mai putut să plătească şi trebuia ca dobânda să fie calculată la suma împrumutată pe perioada deţinută şi pe perioada cât creditul a fost recuperat de o companie care făcea parte din grupul financiar al finanţatorului. IFN-urile şi colectorii de creanţe au mers repede în instanţă, au cerut rapid încuviinţarea executării silite, iar instanţa a autorizat aşa numitele dobânzi remuneratorii ce reprezentau toată dobânda ce ar fi trebuit să fie calculată pe cei 3 sau 5 ani ai împrumutului, adică în loc de 10.000 lei împrumutaţi debitorul era nevoit să restituie 60.000 lei acordaţi de instanţă peste care s-a suprapus un onorariu de 6600 lei al executorului judecătoresc. Au fost şi cazuri când pentru 15.000 lei, debitorul a fost obligat de instanţă să plătească 85.000 lei, la care s-au adăugat cheltuielile de executare care au dus suma de restituit la 100.000 lei. Acest lucru s-a repetat şi în alte cauze, ceea ce pare a fi un mecanism prin care sunt identificate persoanele vulnerabile, care nu pot rambursa un împrumut, urmând să fie spoliate după câteva luni prin solicitarea unei valori de 5, 6 sau 7 ori mai mare decât aceea a împrumutului acordat. Practic era un Caritas modern, fără niciun fel de justificare şi nicio acoperire legală. Sunt mulţi români care şi-au pierdut casele de la un credit de 10.000 lei luat de la IFN-uri, credit care s-a umflat la 60.000, la 80.000 sau chiar la 100.000 lei. Sunt sute de mii de români care sunt în executare silită pentru astfel de credite acordate de aceste IFN-uri abuzive".

Preşedintele AURSF a precizat că legea respectivă trebuie respectată şi de casele de amanet, deoarece sunt constituite ca IFN-uri, şi că odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ, cetăţenii se vor putea adresa IFN-urilor şi prin intermediul asociaţiilor de consumatori pentru a revizui contractul de creditare şi pentru a le fi calculate dobânzile plafonate prin noul act normativ.