De la cultura latinilor am moştenit şi noi înţelepciunea care avertizează asupra nebănuitelor pericole ale grabei. Noica ar fi spus, ale ieşirii din măsură. Măsura în timp a lucrului bine făcut! "Dacă este bine făcut, înseamnă că a fost făcut şi suficient de repede", spunea marele Augustus, referindu-se explicit la acţiunea militară. Acolo, cu siguranţă, graba nesăbuită strică treaba, dar nu oricum, ci catastrofal şi iremediabil! Nu-i vorbă, şi încetineala tîndălită, decizia sau mişcarea pe teren întîrziate pot aduce tot atît rău. De aici, nu a mai fost decît un pas pînă la paradoxul eleatului Zenon, care a pus broasca ţestoasă să se ia la întrecere cu săgeata plecată din arcul lui Ahile, pentru a proba raţional că graba discontinuă a săgeţii nu poate întrece niciodată lenta dar continua mişcare a blîndului animal (dacă acestuia i s-a dat un cît de mic avans!) şi că, pe cale de consecinţă, mişcarea discontinuă trebuie să fie doar o iluzie.
Înţelepciunea e înţelepciune şi cine ar mai îndrăzni, astăzi, să se pună cu anticii!!! Totuşi, lucrul este dovedit, societăţile moderne şi-au cîştigat rolul dominant în istoria dezvoltării umane datorită mişcării (nu neapărat a grabei!). Nici o altă societate, din cîte cunoaştem deocamdată, nu a inventat atîtea mijloace şi atîtea soluţii tehnologice, pe care le-a pus la treabă, capabile să favorizeze mişcarea... repede, tot mai repede. Ultimul sosit, ilustrează perfect fenomenul. Viteza de prelucare a micro-cipurilor continuă să respecte legea lui Moore care, într-o formă adaptată, spune că puterea de calcul a componentei funcţionale de bază a calculatoarelor noastre se dublează la fiecare doi ani, susţinută de dublarea numărului de piese integrate şi de creşterea vitezei de circulaţie a semnalului logic. Este adevărat, viteza şi graba societăţii moderne întrece, nu de puţine ori, măsura, în orice caz măsura în care oamenii şi instituţiile pe care le utilizează în relaţiile lor sociale sunt capabile să răspundă schimbării. Uneori, mai rău, fără de măsură! Festina lente este un adagio încă foarte folositor! Nu oriunde, însă, şi mai ales nu oricum!! Dovada, neaşteptat, vine tocmai din "conservatoarea" insulă a britanicilor unde ditai institutul de cercetări economice, preocupat de măsurile simple care ar putea economisi uriaşe resurse la scară macro-socială, a stabilit că n-ar fi deloc rău dacă supuşii coroanei s-ar apuca să smulgă din ţîţîni patru din cinci semafoare întîlnite în cale şi mai toate limitatoarele de viteză proptite pe şosele! De ce? Simplu, pentru că, au calculat cercetătorii Institutului pentru Probleme Economice, o întîrziere fie şi de numai două minute într-o deplasare a unui autovehicul pe un traseu oarecare determină anual, la scara întregului regat, cheltuieli inutile de nu mai puţin de 16 miliarde de lire sterline!!! Şi, să nu creadă cineva că institutul cu pricina este vreo coşmelie academicoidă ca acelea de care s-a umplut România! Nu, este una dintre cele mai vechi şi respectabile instituţii de cercetare economică, creată în 1955, pentru a promova ideile, soluţiile şi desigur analizele bazate pe conceptele fundamentale ale liberalismului şi economiei de piaţă. Dacă nu o fi prea scump, din toată sărăcia, mai că ar merita să cumpăr cîteva exemplare ale studiului respectiv, să le trimit spre lectură decidenţilor din România, locul unde furia măsurilor menite să împiedice orice fel de mişcare a atins deja cote mult dincolo de semnul de avarie. Totul, de la viteza mijloacelor de transport pe căile patriei, pînă la viteza de circulaţie a banilor în afaceri (mai ales cele cu statul, cînd are de plătit cuiva din largul cerc al "nealeşilor"!!) şi terminînd cu mobilităţile sociale, totul este sub tirul unei armate de "reglementatori", de la parlamentari, la şefi, şefuţi şi şefuleţi de instituţii publice, care au ca finalitate ţintită, reducerea, limitarea şi dacă se poate chiar oprirea oricărei forme de mişcare!!! Evident, de grabă nici nu mai poate fi vorba!!! Să nu creadă cineva că aceste măsuri sunt inventate şi "puse în operă" altfel, decît interesat, cu adresă precisă şi buzunare bine precizate în care se mută averi, din bruma de cîştig a cetăţeanului, astfel dijmuită. Cred că nu trec nici şase luni între două valuri de măsuri "represive" inventate prin nenumăratele încăperi ale ministerului de interne, unde preocuparea principală pare să fie nu buna circulaţie, ci întreruperea, ori reducerea la maxim a circulaţiei publice, evident cu excepţia remarcabilă a coloanelor oficiale!!!! Amenzile şi restricţiile cresc şi ele cam tot de două ori pe an, cît despre stopuri şi alte semne de circulaţie, în curînd cred că cineva o să le planteze şi pe la lifturile din blocuri, că prea circulă astea sus-jos, toată ziua, de capul lor!!! Dacă ar fi să ne luăm după sfaturile englezilor, în Bucureşti ar trebui să scoatem din uz nu patru din cinci, ci nouă din zece semafoare!!! Am avea, cu siguranţă, un oraş cu trafic mult mai descongestionat, mai sigur (după cum o dovedesc studiile britanicilor!), ca să nu mai vorbesc despre economiile enorme la consumul de carburanţi, uzura vehiculelor şi alte marafeturi de zeci de miliarde de euro, care se risipesc, cu siguranţă, şi la noi!!! Da, dar vezi mata... risipa noastră, la care ne obligă potopul de "reglementatori", pe care-i plătim tot din banii noştri, ca să ne dijmuiască avutul, stau cu legea într-o mînă şi securea sancţiunilor în cealaltă, pentru că pierderile noastre înseamnă cîştigul lor. Iar cîştigul nu e deloc mic, exact de acelaşi ordin de mărime, milioane şi miliarde!!!! Iată de ce înfloresc atît de prielnic în România, ocrotite, încurajate şi practicate pe scară largă de toate autorităţile, "politica melcului" şi "filosofia knutului".
1. Politica „melcului”...
(mesaj trimis de Salomeea în data de 27.01.2016, 13:36)
După ’89 s-au demolat cu iuțeală majoritatea clădirilor C.A.P.-urilor, ridicate
prin truda celor sărmani, s-au desființat și jefuit S.M.A.-urile,
întreprinderile , s-au luat cu hapca animalele din zootehnie, s-au defrișat
pădurile etc., fără ca cineva să fie tras la răspundere. Banii care s-au luat,
puțini, mulți, au dispărut și ei. Cine-i de vină? Nimeni!
După ce s-a dat gata totul, după ce unii s-au ghiftuit din plin, tocmai cei care...
1.1. acesti buni de gura mai pun si frane (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 27.01.2016, 22:01)
E plin sistemul de astfel de franari...Am intalnit si eu la locul de munca si nu intelegeam de ce pun frane atunci cand intersul atingerii obiectivului este comun. Acum gratie acestui articol am reusit sa inteleg in ce paradigma se incadreaza astfel de comportament.Va multumesc inca o data!
2. „politica melcului”
(mesaj trimis de Silvia în data de 27.01.2016, 13:41)
Acolo unde comoditatea
și neputința și-au dat mâna, trăiesc în voie bălăriile, gunoaiele, mizeria pe
drumuri, gropile, lipsa de apă, canalizare, gaz metan etc. Localități rămase astfel de izbeliște, cu un ales cu patimă pentru gospodăria personală și nu
pentru cea a comunității. Politica făcută? O politică de „lasă-mă, să te las”,
de „muieți-s posmagii?” Oamenii puternici, morali, cu virtuți alese, cu intenții...
3. la ce se refera filosofia knutului
(mesaj trimis de Penelope în data de 27.01.2016, 13:44)
Filozofia knutului=trecerea de la vorbe la fapte
Filozofia knutului= lipsa pacatului si a rascumpararii lui?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 14:31)
Cred ca cea mai buna masura pentru a-i face pe politicieni sau pe autoritati sa faca ceea ce trebuie, ar fi nevoie ca si ei sa fie obligati sa mearga in trafic ca noi toti, fara girofar sau escorte speciale.
Numai asa ar putea sa fie siliti sa observe ce se intampla si sa ia masurile ce se impun.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 15:58)
Stimate domnule, va citesc de ceva timp articolele, sunteti o constiinta centrata cu o varietate exceptionala de expresii. Expuneti extrem de elocvent ca, ceea ce se afla in fata noastra, difera foarte mult de ceea ce este in spatele nostru. Mesajul este de esenta in fiecare articol, chiar daca ar parea ancorat in neutralitate, este o forma foarte profunda de a ne atrage atentia ca e mult mai important sa invatam din experientele trecutului decat sa-l caram dupa noi. Felicitari!
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2016, 16:25)
...si Knut vine din marea masa a jargoului si inseamna "filosofia nesimtitului'.Inca o data felicitari!
5.2. filozofia nesimtitului (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Penelope în data de 27.01.2016, 21:58)
Inca nu am intalnit acest jargon in experienta mea si nu am consultat un dictionar al jargonului.Va multumesc pentru precizare.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Silvia în data de 27.01.2016, 22:06)
Ma bucur ca v-ati decis sa comentati scotand in evidenta calitatea articolelor autorului nostru. Din pacate memoria este de scurta durata, amnezia ne face sa uitam experientele si sa le repetam la alta scara.
5.4. a nu se confunda argoul cu jargonul (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 27.01.2016, 22:12)
Jargonul este un limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorințele celor ce-l vorbesc de a se distinge de marea masă a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate.
Uneori noțiunea de jargon este confundată cu cea de argou, diferența constând în faptul că argoul se dorește a fi înțeles doar de cei care-l...
5.5. nu e usor de confundat! (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de Silvia în data de 27.01.2016, 22:14)
Argou = limbaj convenţional, folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători etc. pentru a nu fi înţeleşi de restul societăţii;
Jargon = limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorinţa celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendinţa de a folosi termeni specifici profesiunilor respective şi care se caracterizează prin abundenţa cuvintelor şi expresiilor pretenţioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de...