Polonia atacă în justiţie Directiva pe tutun

Directiva europeană pe tutun continuă să fie contestată, chiar şi după ce a fost adoptată.

Recent, guvernul polonez a decis să iniţieze o acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva acestei Directive, contestând articolul care face referire la interzicerea ţigaretelor mentolate. Astfel, Polonia continuă să-şi menţină poziţia categorică împotriva noilor prevederi, exprimată public încă de când iniţiativa legislativă era în stadiul de proiect. Statul polonez nu a fost singurul, la momentul respectiv, care s-a exprimat împotriva Directivei pe tutun, o serie de alte ţări membre UE, printre care şi România, Spania, Cehia, Bulgaria, Germania, Italia, având poziţii diferite faţă de propunerea Comisiei Europene.

Respectivele state şi-au motivat opiniile susţinând că noua legislaţie, adoptată în acest an la nivel european ar conduce la pierderi la bugetele de stat, reduceri masive de locuri de muncă, impulsionarea criminalităţii, obiectivele de sănătate, urmărite de iniţiatori, nefiind atinse.

"Prevederile Directivei (n.r. legate de interzicerea vânzării ţigaretelor mentolate) vor afecta un grup specific de producători şi, în acelaşi timp, vor direcţiona consumatorii către alte produse, care nu sunt fabricate de producători polonezi", a declarat vice prim-ministrul şi ministrul economiei din Polonia, Janusz Piechocinski, citat de presa poloneză.

Polonia este unul dintre cei mai importanţi producători europeni de tutun, şase fabrici de pe teritoriul acestei ţări producând ţigarete în special pentru export.

În Polonia, industria tutunului contribuie cu 4,7 miliarde de euro (1,2%) la PIB, în trimp ce în Cehia au fost încasate, în 2012, accize pentru produsele din tutun de aproximativ 1,8 miliarde euro. În Spania, cultivarea tutunului generează peste 56.000 de locuri de muncă, iar contribuţia la bugetul de stat este de aproximativ 9,6 miliarde de euro anual, prin impozitele plătite.

Acţiunea statului polonez vine la scurt timp după ce producătorul de ţigarete Philip Morris a iniţiat o acţiune juridică la CJUE, prin care cere analizarea Directivei.

Marc Firestone, Senior Vice President în cadrul Philip Morris Internaţional, opinează: "Considerăm că Directiva UE privind produsele din tutun perturbă echilibrul tratatelor stabilite între Uniunea Europeană şi statele membre. Directiva pretinde că îmbunătăţeşte piaţa internă a produselor din tutun, dar prevederile sale merg în direcţia opusă. Directiva include un mix de interdicţii de produse, mandatari şi delegări ale autorităţii, care ridică semne de întrebare serioase asupra tratatelor UE cu privire la libertatea de alegere a consumatorului, liberă circulaţie a mărfurilor şi concurenţă. Nu negăm că ar trebui să existe reglementări stricte în ceea ce priveşte produsele din tutun, dar măsurile propuse trebuie să aibă sens şi, mai presus de toate, să respecte tratatele UE".

PMI susţine că, printre altele, Directiva creează dezechilibre pe piaţa internă şi aduce stimulente pentru comerţul ilicit cu ţigarete.

La rândul sau, Japan Tobacco International din Marea Britanie a anunţat că se raliază acestei acţiuni. Solicitarea a fost depusă la Înalta Curte din Marea Britanie.

Potrivit contestaţiilor depuse, interdicţia privind mentolul şi restricţiile privind dimensiunea şi forma pachetelor sunt ilegale şi nu contribuie la îmbunătăţirea pieţei interne a produselor din tutun în cadrul UE. De asemenea, noile reglementări contravin drepturilor fundamentale stabilite prin tratatele UE, forma în care a fost adoptată Directiva reprezentând rezultatul unui proces defectuos, care a ignorat principiile de bază ale Uniunii, mai arată documentele citate.

Andrzej Lewandowski, Director Corporate Affairs JTI Polonia consideră: "Această Directivă a fost negociată rapid şi impusă de agende politice, neefectuându-se analize ale eficienţei şi costurilor numeroaselor sale prevederi".

Cei doi mari producători din domeniu, care activează şi în ţara noastră, aşteaptă transmiterea diferendului de către Înalta Curte din Marea Britanie spre soluţionare.

În România, industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, companiile de tutun au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

Autorităţile europene au aprobat, recent, proiectul de revizuire a Directivei pe tutun, care interzice ţigaretele cu arome, cele mentolate urmând să mai rămână pe piaţă până în 2020.

Noul act legislativ conţine norme mai stricte referitoare la modul în care produsele din tutun sunt fabricate şi prezentate în UE şi introduce norme pentru anumite produse derivate din tutun. Textul prevede, printre altele, standardizarea ambalajelor, precum şi creşterea dimensiunii mesajelor de avertizare de pe pachetele de ţigarete la 65% din suprafaţa acestora, urmând ca marca să apară doar în partea de jos a pachetului.

Industria tutunului, de la cultivatori şi până la vânzători, s-a opus încă de la început modificărilor propuse în acest proiect. Aceştia susţin că noile reglementări vor fi cât se poate de dramatice pentru bugetele statelor membre, fără ca obiectivele de sănătate declarate să fie atinse, şi vor conduce la creşterea semnificativă a contrabandei cu produse din tutun.

Jucătorii din domeniu suţin că Directiva va avea un amplu impact negativ asupra multor afaceri legale din întreaga UE, fără a se realiza beneficiile propuse legate de sănătatea publică.

Mărirea avertismentelor va face ca ambalajul să fie mai uşor de contrafăcut, iar produsele interzise vor fi disponibile pe piaţa neagră, arată aceştia.

Anual, contrabanda cu ţigarete păgubeşte statele membre ale Uniunii Europene cu circa 11 miliarde euro. În România, contrabanda se situa, în mai 2014, la 16,1% din piaţa totală de profil, pentru prima dată în ultimii cinci ani fiind în creştere continuă timp de şase luni la rând.

Noile reglementări prevăzute de Directiva pe tutun ar urma să intre în vigoare în mai 2016. În cazul în care Curtea Europeană de Justiţie va accepta acţiunile depuse în instanţă ca fiind argumentate temeinic, articolele contestate (cele care privesc interzicerea ţigaretelor cu arome, forma pachetelor şi mărirea avertismentelor de sănătate) vor fi repuse în dezbaterea forurilor europene.