Substanţele perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate (PFAS), supranumite "poluanţi eterni", generează îngrijorări din ce în ce mai mari din cauza efectelor toxice asupra sănătăţii umane, inclusiv a riscului de cancer. Aceste substanţe chimice, aproape indestructibile, se acumulează în aer, sol, apă şi alimente, ajungând în final în organismul uman, mai ales în sânge şi în ţesuturile renale şi hepatice.
• PFAS şi cancerul
În decembrie 2023, Centrul Internaţional de Cercetare a Cancerului (IARC) al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a clasificat două dintre cele mai comune PFAS drept substanţe cancerigene. Acidul perfluorooctanoic (PFOA) a fost considerat "cancerigen pentru oameni", iar acidul perfluorooctansulfonic (PFOS) a fost catalogat drept "posibil cancerigen". Ambele au fost interzise în Europa - PFOA din 2009, iar PFOS din 2019.
Conform IARC, există dovezi suficiente că PFOA cauzează cancer la animale şi indicii puternice privind legătura cu tumori renale şi cancer testicular la oameni. În schimb, PFOS nu a fost încă asociat în mod clar cu cancerul uman, deşi studiile continuă.
• Alte efecte toxice
Expunerea îndelungată la PFAS este asociată cu numeroase probleme de sănătate:
Afectarea sistemului imunitar şi endocrin (în special tiroidian); Probleme de fertilitate şi dezvoltare fetală; Creşterea riscului de obezitate; Tulburări metabolice şi imunodepresie.
Datorită complexităţii chimice a acestor substanţe, cercetările sunt dificile, iar determinarea impactului individual al fiecărei molecule este un proces complicat.
Nivelul de expunere influenţează semnificativ riscul. Printre cei mai afectaţi se numără: Muncitorii din industriile care produc sau folosesc PFAS (textile, electronică, agroalimentară); Locuitorii din zonele industriale contaminate; Copiii şi femeile însărcinate, consideraţi mai vulnerabili.
• Contaminarea mediului şi iniţiative de reglementare
În mai multe ţări, precum Statele Unite, Ţările de Jos şi Belgia, s-au intensificat măsurile împotriva PFAS. În SUA, un studiu guvernamental din 2023 a arătat că 45% din apa de la robinet conţine aceste substanţe. În Europa, o investigaţie media din 2023 a identificat 17.000 de situri contaminate, dintre care 2.100 prezintă niveluri periculoase pentru sănătate. Franţa şi Italia au luat măsuri împotriva poluării cu PFAS. În Franţa, un proiect de lege pentru restricţionarea producţiei şi utilizării PFAS a fost adoptat în primă lectură în 2024. În Italia, se desfăşoară unul dintre cele mai mari procese de mediu din Europa, în care fabrica Miteni este acuzată că a contaminat apa subterană cu PFAS, afectând sute de mii de persoane. PFAS reprezintă o ameninţare majoră pentru sănătatea publică şi mediu. În ciuda reglementărilor în creştere, aceste substanţe persistă în ecosistem şi necesită măsuri urgente pentru reducerea expunerii şi prevenirea efectelor nocive asupra populaţiei.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.02.2025, 14:49)
Nu spune de unde ajung in mediu.
Sunt produse industriale sau deseuri industriale