Populaţia activă în muncă din România: sub media europeană, dar cu semne de îmbunătăţire

România se situează printre ţările cu cele mai scăzute rate de populaţie activă în muncă din Uniunea Europeană, cu 66% din populaţia de 15-64 de ani activă în comparaţie cu media EU27 de 74%, în anul 2023. Mai mult, în cadrul acestei rate deja reduse de populaţie activă, ţara noastră înregistrează o proporţie mai mare de persoane neangajate comparativ cu majoritatea statelor membre, conform Monitorului Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România, potrivit unui comunicat transmis redacţiei.

Această situaţie are la bază mai mulţi factori, printre care se numără rata ridicată a emigraţiei în rândul populaţiei apte de muncă în special după intrarea României în UE, populaţie inactivă din motive medicale, invaliditate sau dizabilitate, scăderea natalităţii în deceniile de după 1989 şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.

Conform Eurostat, populaţia activă include toate persoanele din categoria de vârstă ce asigură forţă de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii în ţară, indiferent dacă această muncă este remunerată sau nu. Populaţia inactivă include, în general, persoane aflate în sistemul de educaţie sau formare profesională neremunerată, pensionari anticipaţi, indivizi cu boli sau dizabilităţi şi persoane care îngrijesc neplătit rude sau persoane cu nevoi speciale. O populaţie activă scăzută înseamnă că mai puţini oameni în vârstă de muncă sunt angajaţi în activităţi economice oficiale, ceea ce reduce potenţialul economic al societăţii în general.

Dintre cei 12,2 milioane de rezidenţi români cu vârste între 15 şi 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt consideraţi populaţie activă pe piaţa muncii, conform definiţiei Eurostat. Aceasta înseamnă 66% din totalul populaţiei, semnificativ sub media UE27 de 74%. Spre comparaţie, în Suedia populaţia activă atinge 84%, iar în Polonia şi Bulgaria depăşeşte 70%.

Conform definiţiei Eurostat, populaţia activă este compusă din două categorii: populaţia ocupată, care desfăşoară activităţi generatoare de bunuri sau servicii, şi populaţia în şomaj, care caută un loc de muncă. Dintre cei 8.06 milioane de români în populaţia activă în anul 2023, doar 6,5 milioane de persoane erau angajate în locuri de muncă oficiale, restul fiind oameni cu activităţi neremunerate sau lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 15 şi 64 de ani din întreaga populaţie a României a fost de 54%, semnificativ sub media europeană de 60%. În topul clasamentului se află Suedia şi Germania, cu peste 70% din populaţia în această categorie având locuri de muncă oficiale, în timp ce Bulgaria, Polonia şi Spania se situează la aproximativ 60%.

Diferenţa dintre populaţia angajată într-un loc de muncă oficial şi totalul populaţiei active este dată de populaţia ocupată dar neangajată, conform definiţiei Eurostat. În rândul acestei populaţii intră şi lucrătorii casnici neremuneraţi, peste 200.000 de persoane în România, aproape o cincime din totalul lucrătorilor casnici neremuneraţi consideraţi ocupaţi din întreaga Uniune Europeană. În plus faţă de aceştia, populaţia ocupată acoperă şi lucrătorii pe cont propriu, de aproximativ 840.000 de persoane în România. După cum s-a arătat într-o altă cercetare a Monitorului Social, această categorie este dominată în România de către agricultorii de subzistenţă şi aproximativ 70% dintre aceştia erau în risc de sărăcie în anul 2021.

Chiar dacă situaţia actuală a ocupării în România este înşelătoare, cifrele Eurostat arată că acestea s-au îmbunătăţit semnificativ în timp. Numărul lucrătorilor casnici neremuneraţi în România era de 891.000 în anul 2014, iar în anul 2023 numărul acestora devenise 209.000. La fel, numărul angajaţilor oficial a crescut din anul 2014, când era 5.8 milioane, la 6.5 milioane în anul 2023, conform comunicatului.

Această dinamică reflectă o traiectorie pozitivă a pieţei muncii în România, chiar dacă cifrele actuale încă ascund vulnerabilităţi importante şi aproape unice în Uniunea Europeană.