Banca Naţională a României (BNR) explorează posibilitatea de lărgire a colateralelor prin includerea pe lista de garanţii a portofoliilor de credite ale băncilor, a declarat, ieri, directorul general al BNR, Ion Drăgulin, la finalul unei mese rotunde intitulată "Băncile - bătălia pentru resurse". "Ne îndreptăm spre situaţia că vom putea include pe lista eligibilă a colateralelor şi a creditelor date companiilor care doresc să se împrumute la BNR", a spus Drăgulin. El a precizat că, în prezent, titlurile de stat sunt singurele colaterale. Prezent la dezbatere, viceguvernatorul BNR, Eugen Dijmărescu, a precizat că tot colaterale sunt şi certificatele de depozit ale Băncii Centrale, însă doar pe hârtie, nu şi pe piaţă, întrucât ele au fost considerate neatractive. "Însă, noi vom continua să le menţinem ca instrumente de lichiditate", a precizat el. Comentând criza financiară declanşată în SUA şi care a cuprins şi Spania şi Marea Britanie, Dijmărescu a apreciat că sistemul bancar din România nu se confruntă cu o criză de lichiditate şi a subliniat că există resurse de a face faţă unei astfel de crize, în eventualitatea producerii ei. Una dintre resurse este, potrivit viceguvernatorului BNR, rezerva minimă obligatorie la care se poate apela pentru a ieşi din unele situaţii de criză.
"Din punct de vedere al lichidităţii, înainte ca Banca Centrală să facă vreo injecţie, există şi aspectul recursului la resursa de finanţare a BNR. Nu trebuie considerat lombard-ul ca fiind un împrumut penalizator. Există şi posibilităţi care cer un colateral şi el este, deocamdată, cantonat în titlurile de stat", a precizat Dijmărescu. El a recunoscut, însă, că există vulnerabilitate în ceea ce priveşte deficitul de cont curent, deficitul fiscal şi al politicii veniturilor şi, în consecinţă, dinamica creditelor.