O plantă populară în Africa, mult mai rezistentă la secetă, este din ce în ce mai cultivată şi în judeţul Buzău. Este vorba despre sorg, principala cereală pentru pâine în Africa, pe care fermierii români încep să-l cultive în locul porumbului. Constatarea a fost făcută de Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole, potrivit căruia anul acesta suprafaţa culivată cu sorg la Buzău este de zece ori mai mari decât anul trecut.
Fenomenul pare să ia amploare după ce fermierii au observat că planta adusă din Africa este mult mai rezistentă la verile călduroase şi lipsite de precipitaţii, aşa cum au fost în ultimii ani în câmpia Bărăganului. În plus, producţiile înregistrate la Buzău au fost mult mai bune decât cele obţinute la porumb, aspect care i-a convins pe fermieri să înlocuiască cultura românească cu cea adusă din Africa.
"Foarte mult se cultivă sorg. Un înlocuitor de porumb. Este o plantă cu un grad ridicat de proteină, care nu are nevoie de apă multă, se seamănă după 1 mai, îi place căldura şi lumina, din acest motiv rezistă la secetă. Înainte nu era bine valorificată, dar acum înţeleg că are un preţ mai bun ca porumbul", a declarat Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.
Pentru anul agricol 2023, fermierii din Buzău au anunţat că vor cultiva cu sorg circa o mie de hectare, faţă de 100 câte au fost însămânţate în 2022. De altfel, specaliştii din Direcţia Agricolă sunt de părere că, pe fondul schimbărilor climatice, această cultură va fi din ce în ce mai cultivată, în timp ce porumbul va pierde teren în faţa culturilor mai rezistente la secetă.
"Acum se cultivă în tot judeţul, înainte o puteam regăsi răzleţ, dar acum fermierii o să însămânţeze o suprafaţă mult mai mare. Dacă înainte vorbeam de 100 de hectare, de data asta se va trece de 1.000 de hectare lejer. O să se cultive şi porumb, dar mulţi au testat anul trecut sorg şi au obţinut producţii de două tone la hectar şi la porumb mai nimic. Drept urmare, sunt premise favorabile culturii. Anul acesta este obligatoriu să pui culturi proteice, aşadar va fi un pic mai mozaicată paleta de culturi atât datorită regulilor impuse, cât şi a climei care te face să te adaptezi", a mai spus Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.
Fermierii care au cultivat sorg anul trecut au înregistrat producţii cuprinse între patru şi şapte tone la hectar, fapt care i-au determinat şi pe alţii să încerce această specie populară în Africa.
"Are alt comportament faţă de secetă, din acest motiv am ales să cultiv în acest an. Din punct de vedere nutritiv este mai bogat în substanţe hrănitoare ca porumbul, ca valoarea nutritivă. Pentru noi, care suntem într-o zonă secetoasă şi cred că şi anul ăsta o să fim afectaţi, e foarte rezistentă la secetă datorită sistemului radicular care îl are bine dezvoltat şi se întinde pe suprafaţă mare în pământ. În condiţii de secetă, anul trecut s-au obţinut între patru şi şapte tone la hectar la alţi producători. Eu voi cultiva pentru primul an în zona Ţinteşti, de lângă municipiul Buzău", a declarat pentru AGERPRES, Constantin Florea.
Potrivit Direcţiei Agricole, anul Buzăul a înregistrat o producţie medie la hectarul de porumb de 857 de kilograme, iar suprafaţa totală cultivată cu porumb a fost de peste 28.000 de hectare.
"Anul trecut am avut cea mai proastă producţie la hectarul de porumb din ultimii patru ani. Dacă în 2019 am recoltat o medie pe hectar de peste 6000 de kilograme, în 2020 puţin peste o mie, şi acesta fiind un an secetos, şi în 2021 aproape 7000 de kilograme, iată că anul trecut producţia a fost de doar 857 de kilograme la hectar. Peste 64% din suprafaţa însămânţată cu porumb a fost calitată de seceta pedologică", a spus Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.
În această situaţia, specialiştii din Direcţia Agricolă Buzău sunt de părere că, în viitor, culturile noi, cum este şi sorgul, pot fi cultivate pe suprafeţe din ce în ce mai mari. În plus, prin noul PNS este încurajată cultivarea culturilor proteicei fapt ce va face să crească suprafeţele de lucernă, soia, însă doar acolo unde se irigă.