PPE, primul în topul partidelor cu candidaţi penali la alegerile pentru Parlamentul European

Partidul Popular European, cu 104 candidaţi cercetaţi penal sau implicaţi în diferite scandaluri penale, din care 22 sunt pe locuri eligibile, se află în topul formaţiunilor politice cu probleme, potrivit unei analize publicată ieri de jurnaliştii de la Follow The Money privind candidaţii pentru alegerile din 6-9 iunie pentru Parlamentul European. Pe locurile doi şi trei în topul penalilor, se situează la distanţă grupurile de dreapta Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Identitate şi Democraţie (ID) cu 19, respectiv 15 candidaţi.

Nici socialiştii europeni nu scapă de un loc în acest top, sursa citată arătând că cel mai controversat candidat este nimeni altul decât social-democratul Dan Nica, care se află în Parlamentul European din anul 2014. Jurnaliştii de la Follow the Money amintesc că Dan Nica a fost anchetat într-unul dintre cele mai notorii cazuri de corupţie din România, cazul Microsoft, pentru abuz în serviciu săvârşit pe vremea când era ministrul comunicaţiilor între anii 2000 şi 2004. Dosarul nu a fost niciodată judecat în instanţă întrucât s-a constatat în 2018 că a intervenit prescripţia răspunderii penale, iar Nica a negat toate acuzaţiile.

Şi gruparea Verzilor are câteva "oi negre", cea mai notorie fiind Lena Schilling, care ar fi depus mărturie mincinoasă cu privire la faptul că o prietenă a ei ar fi fost agresată de soţ şi care ar fi afirmat nefondat că a fost hărţuită de diferite persoane.

Potrivit sursei citate, din cei 472 de candidaţi verificaţi în 10 state membre ale Uniunii Europene, 86 ar avea probleme de integritate, iar din aceştia 62 ar aparţine dreptei europene - PPE, ECR şi ID, şi unul din cinci candidaţi, care au şanse reale de a câştiga un loc de parlamentar european, a fost implicat într-un scandal la un moment dat în cariera lui. Investigaţia transfrontalieră a colectat date din 10 ţări UE, care împreună reprezintă 413 din cele 720 de locuri în următorul Parlament European: Germania, Franţa, Spania, Polonia, România, Ţările de Jos, Belgia, Slovacia, Croaţia şi Slovenia. Tipurile de scandaluri care au fost analizate în legătură cu deputaţii verificaţi se referă la corupţie (atât mită, cât şi favoritism), fraudă şi furt de resurse, conflict de interese, abuz în serviciu, furnizare ilegală de informaţii, cheltuire ilegală a resurselor publice.

Potrivit experţilor contactaţi de sursa citată, cifrele de mai sus pot fi explicate parţial prin stigmatizarea socială pe care se sprijină unele partide de dreapta, ceea ce a dus la un număr mai mare de oameni mai puţin calificaţi, dar care sunt interesaţi să candideze pentru Parlamentul European şi, prin urmare, mai puţini oameni din care să aleagă aceste partide. O altă explicaţie este că acestor partide şi alegătorilor lor nu le pasă atât de mult de reputaţia cuiva.

Andrej Zaslove, profesor asociat de politică comparată la Universitatea Radboud din Olanda, s-a declarat surprins de numărul de candidaţi care ajung să revină pe listele de vot, în ciuda comportamentului lor ilegal sau imoral. El a spus pentru sursa citată: "Pe de o parte, acest lucru îmi spune că este foarte dificil să găseşti candidaţi, dar cred, de asemenea, că unii dintre aceşti oameni au pur şi simplu o mare putere în cadrul unei astfel de organizaţii de partid şi că, prin urmare, li se permite să candideze din nou. Populiştii tind să privească diferit acest tip de probleme, la fel şi alegătorii lor. Deci ceea ce vedem ca fiind greşit sau o ofensă poate să nu fie perceput în acest fel de partidele populiste".

Politologul olandez Sarah de Lange, de la Universitatea din Amsterdam, specialist în analizarea mişcărilor politice populiste, a precizat: "Unele partide politice sunt considerate controversate în ţara lor, iar stigmatizarea socială este o baricadă pentru a face un pas înainte ca şi candidat. De asemenea, pentru unele partide este cunoscut faptul că politicienilor le va fi greu să-şi găsească un loc de muncă după ce au părăsit un loc de reprezentant al Parlamentului. Aceasta este o preocupare reală pentru oamenii care se gândesc la o candidatură. Alegătorii lor sunt, în mod natural, sceptici în ceea ce priveşte raportarea de către mass-media cu privire la aceste tipuri de afaceri. Unele dintre aceste comportamente sunt chiar considerate impresionante, deoarece mulţi dintre aceşti alegători sunt foarte sceptici cu privire la guvern. Nu le pasă atât de mult dacă cineva a fost sancţionat, de exemplu pentru depăşirea cu mult a limitei maxime de viteză. Vor fi puţin mai relaxaţi cu privire la astfel de fapte ilegale".

În ciuda scandalurilor privind actualii europarlamentari, partidele politice nu vor să se despartă de ei, astfel că 36 de politicieni se află pe un loc eligibil pe listele de candidaţi pentru viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Aşa că, potrivit sursei citate, drumul către alegerile pentru Parlamentul European din 2024 este pavat cu scandaluri, dar partidele de dreapta şi de extremă-dreapta, în special, nu par prea îngrijorate de înscrierea pe listele lor de vot a candidaţilor care au fost acuzaţi sau chiar condamnaţi pentru fraudă cu resurse publice sau pentru luare de mită de la statele terţe. Acum rămâne ca alegătorii să decidă în cine au cea mai mare încredere pentru a-i reprezenta în următorii cinci ani la Bruxelles.