Prelungirea plafonării preţurilor din energie: beneficii pentru consumatori, riscuri pentru furnizori

Prelungirea schemei de compensare-plafonare prin OUG 6/2025, chiar dacă are beneficii pentru consumatorii finali, are efecte negative cu privire la activitatea furnizorilor, traderilor şi producătorilor de energie din ţara noastră, au afirmat, ieri, participanţii la cea de-a noua ediţie a conferinţei anuale a Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică şi gaze naturale din România (AFEER), a cărei temă principală a fost "Re-liberalizare: Competiţie pe piaţa energiei în beneficiul tuturor".

În deschiderea evenimentului după ce a trecut în revistă problemele privind decontările de către stat a facturilor compensate, care au atras o reducere a cash-flowului (lichidităţilor) pentru furnizorii din energie, precum şi cele privind preţurile din piaţa de echilibrare şi cele cauzate de modificările legislative, Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER a afirmat că diferitele componente impuse de stat care intră în preţul energiei se ridică la 0,67-0,7 lei pe Kwh, ceea ce înseamnă că preţul real al energiei în plafoanele impuse de stat este foarte mic.

Practic, în plafonul de 0,68 lei pe Kwh, rămâne pentru energie doar 0,01 leu, adică un ban,ceea ce înseamnă că plafonul respectiv este complet nesustenabil, ca de altfel şi plafonul de 0,8 lei pe kwh. În ceea ce priveşte plafonul de 1 leu pe kwh, acesta ar fi fost sustenabil, dacă s-ar fi revenit, la finalul primului trimestru, la reliberalizarea pieţei din energie, a precizat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.

• Sebastian Burduja: "Oricât de neplăcută ar fi poate prelungirea acestei scheme de compensare-plafonare, a avut nişte beneficii pentru consumatorii finali"

În schimb, ministrul Energiei, Sebastian Burduja a declarat că prelungirea schemei de compensare-plafonare a avut nişte beneficii pentru consumatorii finali.

Sebastian Burduja a spus: "Îmi doresc o piaţă liberă în mod autentic şi sunt convins că există beneficii în piaţa liberă care ar însemna preţuri mai mici pentru consumatorii finali, un mediu mai competitiv şi un win-win, de fapt, pentru toată lumea. Să ne amintim puţin de unde am plecat şi sigur că atunci nu eram la Ministerul Energiei, dar cred că sunt datele corecte. În 2019, un certificat de CO2 costa 17-19 euro, iar un an mai târziu era în jur de 100 de euro, 90 şi ceva de euro, la pachet cu o furtună perfectă de tip pandemie, ulterior criză energetică, război - Federaţia Rusă invadează Ucraina. Se termină pandemia, creşte cererea şi o ţinem dintr-una în alta, de atunci. Cred că sunteţi de acord cu mine că, oricât de neplăcută ar fi poate prelungirea acestei scheme de compensare-plafonare, a avut nişte beneficii pentru consumatorii finali şi ţin să vă mulţumesc dumneavoastră, furnizorilor, pentru că în toată această perioadă aţi dus o bună parte din greul acestei scheme. Asta este realitatea şi am spus-o public. Sigur că, din perspectiva unui politruc nenorocit, ar fi mai uşor să găsesc un ţap ispăşitor sau să spun că furnizorii sunt aşa şi pe dincolo, dar realitatea este că între preţul la factură şi preţul cu care dumneavoastră achiziţionaţi energia electrică şi gazul, această diferenţă suportaţi dumneavoastră, iar apoi statul român, în urma procedurilor pe care le cunoaşteţi cu toţii, o rambursează".

Ministrul Energiei a precizat că, dacă ar fi fost eliminată schema de compensare-plafonare, ne-am fi confruntat cu mai multe probleme economice şi sociale. El le-a transmis furnizorilor din energie că ministerul de resort a început să deconteze facturile suportate de aceştia şi că pe circuit se află şi decontarea ce trebuie să o facă Ministerul Muncii.

"Cred că trebuie să avem grijă şi nu trebuie să ne jucăm cu aceste lucruri. Am început anul cu 1,5 miliarde lei la Ministerul Energiei. Pot să vă spun că am efectuat plăţi de 310 milioane lei deja, bani care ar trebui să fie în conturile furnizorilor şi avem pe circuit încă 134 de milioane de lei, deci în total peste 444 de milioane de lei. Diferenţa de 134 de milioane lei, cred că o să o vedeţi în zilele următoare sau la începutul săptămânii viitoare. Ştiu că şi Ministerul Muncii a făcut eforturi şi a plătit pe circuit undeva la 670 de milioane de lei. Cert este că noi vom face toate demersurile necesare să punem în plată aceste sume cât mai rapid. Practic, din tot ceea ce avem depus la ANRE, cu procentul de 40%, noi am făcut toate plăţile disponibile, pe care le puteam face în acest moment. De aceea este foarte important ca, împreună noi toţi, să găsim soluţii pentru accelerarea acestor proceduri şi dumneavoastră, furnizorii, să veniţi cu noi cereri şi noi să putem să achităm acest avans, astfel încât să aveţi această lichiditate", a afirmat Sebastian Burduja.

• Lorant Antal: "Prelungirea plafonării-compensării, o decizie corectă"

Introducerea mecanismului de plafonare-compensare pe piaţa energiei a fost cea mai bună decizie, la acel moment, pentru că altfel preţurile ar fi urcat exponenţial de mult, a declarat Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României.

Lorant Antal a spus: "De ce suntem din nou în piaţă reglementată? În 2020, iulie, s-a liberalizat piaţa pentru gaze naturale, în 2021, la 1 ianuarie, s-a liberalizat piaţa pentru energie electrică. Ţineţi minte, în 2020, la 1 iulie, cum s-a liberalizat piaţa pentru gaze naturale? Era o piaţă liberă, cum a dorit toată lumea... Ţineţi minte cât era preţul la gaz şi cât tranzacţionat pe pieţe? Aproape zero. Bun eram în Covid, e adevărat. La 1 ianuarie 2021 are loc liberalizarea pieţei energice electrice. A început un val, o piaţă cât de cât funcţională, după care a venit războiul. Deci, motivele pentru care a trebuit să ne reîntoarcem la o piaţă reglementată au fost extrem de clare şi cred că la vremea respectivă Guvernul a luat decizia cea mai corectă. Am spus de foarte multe ori şi vreau să repet, cum se arată şi în raportul Băncii Naţionale din 2023, că dacă nu se făcea reglementarea pieţei, dacă nu se plafonau preţurile, aveam o inflaţie cât China. Prin această intervenţie, practic economic vorbind am reuşit să stopăm inflaţia. Într-adevăr, pe de altă parte, această măsură are şi un cost şi vorbim despre peste 20 de miliarde lei, în total, dar nu ne-am întors la o piaţă reglementată deoarece clasa politică a luat-o razna, ci pentru că, pur şi simplu, era singura opţiune viabilă şi sănătoasă pe care puteam să o luăm".

În opinia domniei sale, decizia de prelungire a plafonării-compensării preţurilor din energie luată prin OUG 6/2025 este una corectă.

"Avem proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 6, pentru care, deja, de două ori am amânat decizia finală, votul pe raport. Am spus de foarte multe ori că noi credem în dialog, am avut uşile deschise, am avut discuţii foarte pertinente legate de această Ordonanţă de Urgenţă. Au venit multe amendamente la care ar trebui să avem concluzii şi din partea Ministerului Energiei şi din partea ANRE. Sunt şi cele care au venit din partea industriei, precum şi cele care au luat naştere în cadrul comisiilor reunite (...) Textul Ordonanţei se referă şi la prelungirea plafonării preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale - în cazul energiei electrice până în 1 iulie, adică cu trei luni, iar in cazul gazelor naturale întregul an gazier. Decizia a fost una corectă şi o să vă explic de ce consider că a fost decizia corectă. Când am început să lucrăm la programul de guvernare pe energie împreună cu domnul ministru Burduja, am avut o poziţie foarte clară: suntem de acord cu dereglementarea pieţei şi noi credem în piaţă liberă, dar dacă facem acest pas trebuie să-l facem foarte clar, treptat şi expus într-un plan foarte bine definit şi pe înţelesul tuturor, ca industria să poată să se pregătească pentru această de reglementare", a spus Lorant Antal.

• Preţuri diferenţiate pentru prosumatori?

El a arătat că, în legătură cu consumatorii vulnerabili, la nivelul Comisiei de energie există o serie de amendamente la lege pentru a se clarifica sintagma respectivă.

"Astăzi există o lege care are denumirea consumatorului vulnerabil, dar care n-are nimic de-a face cu ce înseamnă consumatorul vulnerabil. Legea a fost iniţiată de o doamnă ministru, care nu prea răspundea la telefon la nimeni", a spus preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României.

În cadrul conferinţei, a fost atinsă şi problema prosumatorilor care produc energie doar în anumite intervale orare, în care preţul de vînzare este unul foarte scăzut. Privitor la această temă, legiuitorii se gândesc la introducerea unui mecanism pentru ca prosumatorii să poată fi facturaţi, atât pentru ce produc, cât şi pentru ce consumă, cu tarife diferenţiate pe zone orare.

Sandor Bende, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera

Deputaţilor, a precizat: "Furnizorii se plâng de prosumatori, câ ei produc atunci când preţul e mic, dar de consumat consumă când preţul e mare. Am avut o iniţiativă, care s-a întors în Parlament, dar o să o introducem din nou, ca pe viitor să se emită ATR pentru prosumatori doar dacă vin şi cu stocare. O altă posibilitate de rezolvare ar putea fi şi preţul diferenţiat, care se va putea introduce în momentul în care plafonarea va dispărea. Ne putem gândi la preţuri diferenţiate, de exemplu de dimineaţa până la ora 17 să fie un tarif, iar de după amiază până dimineaţă să fie un alt tarif. Preţurile orare se pot calcula, se pot verifica, şi atunci noi putem sprijini cetăţenii să aibă consum mai mare când producţia e mai mare şi preţul este mai mic".

Întrebat care este mecanismul acestor preţuri diferenţiare, domnul Sandor Bende a menţionat că aceste preţuri ar putea fi atât pentru energia livrată de prosumator în reţea către furnizor, cât şi pentru energia consumată de la furnizor, din reţea. El a precizat că în acest moment nu este niciun proiect clar conturat în acest sens, şi că momentan se strâng date şi poziţiile asociaţiilor relevante dar că "trebuie să găsim o coabitare între fiurnizori şi prosumatori, o cale de mijloc ca să putem să echilibrăm puţin situaţia între cei doi".

Potrivit ultimelor date oficiale, în ţara noastră avem 200.000 prosumatori, cu o capacitate a instalaţiilor de 2.500 MW.