Premierul Marcel Ciolacu promite un buget prudenţial cu deficit de 7%

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, ieri, după întâlnirea cu vicepremierul Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, că bugetul pe anul în curs va fi construit cu prudenţă, astfel încât să se încadreze într-un deficit de 7%, conform angajamentelor luate faţă de Comisia Europeană, adoptarea de către Guvern a respectivului proiect de lege urmând a avea loc la finalul acestei luni, pentru ca actul normativ să treacă de Parlament în prima săptămână din februarie.

Marcel Ciolacu a mai spus: "Investiţiile vor rămâne o prioritate, mai ales cele finanţate prin PNRR. În acelaşi timp, pensiile mici şi medii vor fi indexate în luna septembrie, dacă bugetul o va permite". Şeful Guvernului a adăugat că menţinerea echilibrului bugetar este necesară pentru continuarea dezvoltării economice a ţării. El a subliniat importanţa unor măsuri fiscale care să nu afecteze consumatorii vulnerabili şi economia, excluzând categoric o creştere a TVA-ului. "Nu putem pune o povară suplimentară pe toţi românii. Eforturile noastre se concentrează pe scăderea inflaţiei şi menţinerea unei stabilităţi macroeconomice", a spus premierul Marcel Ciolacu.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a detaliat construcţia bugetului, accentuând că veniturile vor fi estimate realist, fără să includă sume greu de realizat. "Un guvern pro-european trebuie să-şi respecte angajamentele. România s-a angajat să reducă deficitul progresiv, ajungând la 3% până în 2027. Acest lucru implică un control riguros al cheltuielilor şi prioritizarea investiţiilor", a afirmat ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, investiţiile strategice nu vor fi afectate, iar alocările pentru sănătate, educaţie şi apărare sunt asigurate. "Bugetul include finanţări consistente pentru sănătate şi educaţie, iar Apărarea va primi cel puţin 2% din PIB, conform angajamentelor asumate", a precizat Tanczos Barna.

Ministrul a menţionat şi planurile pentru reducerea arieratelor şi creşterea veniturilor printr-o mai bună colectare fiscală. "Vom aduce încasări suplimentare de peste 26 de miliarde lei de la ANAF, fără să creştem taxele. Este un efort concentrat pentru a ne încadra în deficitul de 7%", a explicat acesta.

Cei doi oficiali au subliniat că investiţiile vor depăşi 130 miliarde lei, cu posibilitatea de a se apropia de 140 miliarde lei. Aceste fonduri vor sprijini dezvoltarea infrastructurii, implementarea PNRR şi alte proiecte strategice.

În ceea ce priveşte reforma administraţiei, premierul Ciolacu a anunţat primele măsuri de restructurare a aparatului guvernamental, inclusiv comasarea unor agenţii şi reducerea numărului de consilii de administraţie ineficiente. "România are nevoie de o reformă structurală, pe care ne-am asumat-o şi pe care o vom duce la capăt," a declarat acesta.

Marcel Ciolacu şi Tanczos Barna au reiterat angajamentul guvernului de a nu majora TVA-ul şi de a menţine cota unică de impozitare în 2025. Premierul a explicat că o astfel de măsură ar afecta negativ puterea de cumpărare a populaţiei şi ar duce la o creştere a inflaţiei.

"Vom veni cu o reformă fiscală care să fie predictibilă şi să nu impună modificări bruşte. Orice schimbare va avea un termen de implementare de cel puţin şase luni", a precizat Ciolacu.

Ministrul Tanczos Barna a evidenţiat importanţa solidarităţii în alocarea resurselor către unităţile administrativ-teritoriale. "Vom crea un fond naţional de solidaritate pentru a sprijini comunele mici şi pentru a asigura servicii de bază pentru toţi cetăţenii," a spus acesta.

În ceea ce priveşte economia, cei doi oficiali au exprimat optimism, bazându-se pe indicatorii macroeconomici pozitivi, cum ar fi creşterea PIB-ului şi reducerea inflaţiei. "România are o economie robustă şi stabilă, iar obiectivul nostru este să menţinem această tendinţă," a concluzionat Tanczos Barna.

Legat de dezvoltarea economică, premierul Marcel Ciolacu a spus că statul va continua să acorde ajutoare de stat pentru companiile din ţara noastră, dar va propune ca acestea să fie date de către Ministerul Finanţelor şi ca valoarea totală a acestor ajutoare să se ridice în anul 2025 la 2% din Produsul Intern Brut.