Presă: Franţa, Germania, Italia şi Polonia vor dezvolta împreună o rachetă de croazieră cu rază lungă de acţiune

Patru ţări europene - Franţa, Germania, Italia şi Polonia - au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru a dezvolta rachete de croazieră lansate de la sol cu o rază de acţiune de peste 500 km, cu scopul de a umple ceea ce ele spun că este un gol în arsenalele europene expus de războiul Rusiei în Ucraina, relatează Reuters.

Vorbind în marja summitului NATO de la Washington, după ceremonia de semnare, ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a declarat că noua rachetă este menită să servească strategiei de descurajare. "Ideea este să o deschidem cât mai larg posibil", a declarat el reporterilor şi a sugerat că noul guvern laburist al Marii Britanii ar putea să se alăture iniţiativei. "Are valoare, inclusiv la nivel bugetar, pentru că, evident, permite şi amortizarea diferitelor costuri", a completat ministrul.

Un prim proiect al armei ar putea fi schiţat până la sfârşitul anului, a spus el, urmând ca specificaţiile, cum ar fi raza de acţiune, să fie elaborate mai în detaliu ulterior.

Cu o zi înainte, Washingtonul şi Berlinul anunţaseră că vor începe să desfăşoare rachete americane cu rază lungă de acţiune pe teritoriul german în 2026, inclusiv SM-6, Tomahawks şi arme hipersonice în curs de dezvoltare. Desfăşurarea, condamnată de Moscova drept o "ameninţare foarte gravă" la adresa securităţii naţionale a Rusiei, este considerată o soluţie provizorie până când Europa îşi va pregăti propriile rachete cu rază lungă de acţiune.

Rachetele de croazieră cu o rază de acţiune de câteva sute de km au cunoscut un reviriment după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Moscova lansând lovituri transfrontaliere, iar Kievul ripostând prin lovirea unor ţinte de pe teritoriul rus.

Stocurile europene existente de rachete de croazieră includ arme lansate de avioane de luptă, precum Storm Shadow din Marea Britanie, Scalp din Franţa şi Taurus din Germania, cu o rază de acţiune de aproximativ 500 km.

RACHETE CARE ZBOARĂ LA JOASĂ ÎNĂLŢIME

Spre deosebire de rachetele balistice, rachetele de croazieră zboară la joasă înălţime, ceea ce le face mai greu de detectat de radar.

O sursă militară a declarat că obiectivul este ca noua rachetă terestră să aibă o rază de acţiune cuprinsă între 1 000 şi 2 000 km, pentru a satisface cererile NATO pentru o astfel de capacitate.

Parisul a sugerat ca arma să se bazeze pe o modificare a rachetei sale de croazieră navală MdCN (Missile de Croisiere Naval), produsă de compania europeană de apărare MBDA, care mai produce Taurus, Storm Shadow şi Scalp.

MBDA, deţinută de compania franco-germană Airbus, de compania britanică BAE Systems şi de compania italiană Leonardo, a lucrat la dezvoltarea unei modificări a MdCN care ar putea fi lansată de lansatoare de rachete montate pe camioane.

Dezvoltarea unei rachete cu o rază de acţiune mai mare de 500 km înseamnă că aliaţii europeni din NATO vor reintroduce, de fapt, o categorie de arme interzise până în 2019 în temeiul Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF).

Tratatul INF semnat în 1987 a scos în afara legii rachetele nucleare şi convenţionale lansate de la sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5 500 km. Acesta a eliminat o întreagă categorie de arme.

Germania, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă şi-au distrus, de asemenea, rachetele în anii 1990, urmate ulterior de Slovacia şi Bulgaria.

Statele Unite au părăsit Tratatul INF în 2019, afirmând că Moscova încalcă acordul, citând dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră 9M729 lansată de la sol, cunoscută în NATO sub numele de SSC-8. Rusia a negat acuzaţia şi a impus un moratoriu asupra propriei dezvoltări de rachete interzise anterior de Tratatul INF.

Însă Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova ar trebui să reia producţia de rachete cu rază intermediară şi mai scurtă de acţiune, capacitate nuclear, după ce SUA a adus rachete similare în Europa şi Asia.