Presa germană susţine: "Conductele Nord Stream au fost sabotate de un grup de scafandri de origine ucraineană"

Distrugerea prin explozie a unor părţi din gazoductele North Stream 1 şi 2, eveniment ce a avut loc în 26 septembrie 2022, a fost efectuată de un grup de ucraineni, pentru unul dintre aceştia fiind emis deja un mandat internaţional de arestare de către autorităţile din Germania, potrivit unei investigaţii derulate de ARD, Suddeutscher Zeitung şi Die Zeit.

Sursele citate susţin că Parchetul Federal German investighează trei instructori de scufundări ucraineni şi o femeie pentru implicarea lor în cele două explozii. Procurorul general federal Jens Rommel a obţinut primul mandat de arestare împotriva unuia dintre suspecţi, identificat ca Volodymyr Z., despre care se spune că ar fi fost depistat recent în Polonia, într-un oraş din apropierea capitalei Varşovia.

Potrivit anchetei, suspectul, la fel ca şi alte două persoane cercetate în acest caz, este un scafandru cu înaltă calificare, specializat în scufundări la adâncimi mari. Procuratura federală presupune că, la începutul lunii septembrie 2022, grupul, împreună cu alte două persoane, au plecat 18 zile într-o călătorie pe mare, pe un iaht cu vele german numit "Andromeda", destinaţia iniţială fiind undeva în apropierea insulei daneze Bornholm, unde se aflau cele două gazoducte. La scurt timp după actul de sabotaj, autorităţile germane au început o anchetă pentru "provocarea intenţionată a unei explozii". În timp ce Danemarca şi Suedia şi-au încheiat investigaţiile la începutul anului 2024, Germania a continuat ancheta pentru a desluşi toate iţele acestui caz complex. În urma colaborării cu serviciul de informaţii dintr-o ţară aliată, au reieşit dovezi care au dus la emiterea mandatului internaţional de arestare pentru primul suspect, despre care se ştia că locuieşte în Polonia. Cu toate acestea, autorităţile poloneze nu au efectuat încă arestarea solicitată şi se pare că suspectul a dispărut, dar nu se ştie dacă acesta a revenit sau nu în Ucraina.

Sursele citate susţin că suspectul a dispărut, deoarece autorităţile din Polonia au respectat regulile comune ale mandatului european de arestare, care prevăd reţinerea în termen de 60 de zile fără o examinare suplimentară de către statul polonez, termen ce a expirat abia în august pentru mandatul emis în iunie de Parchetul Federal din Germania. Potrivit Parchetului din Polonia, plecarea suspectului din ţara respectivă a fost posibilă deoarece partea germană nu făcuse o înscriere în registrul Schengen, în care sunt păstraţi cei căutaţi în baza mandatului european de arestare.

"Wolodymyr Z. a trecut graniţa polono-ucraineană înainte de a avea loc arestarea, iar poliţistul de frontieră polonez nu avea nici informaţiile, nici temeiul pentru a-l aresta deoarece nu figurează ca persoană căutată", a spus purtătorul de cuvânt al Parchetului din Polonia, potrivit agenţiei de presă dpa.

• Complicitate poloneză în cazul North Stream?

Potrivit unor surse judiciare citate de publicaţiile germane menţionate mai sus, un rol important în emiterea mandatului de arestare l-a avut o dubă albă care a fost abandonată în 8 septembrie 2022 în localitatea Rugen din Mecklenburg-Pomerania de Vest. Iahtul "Andromeda" a staţionat la Rugen, de unde ucrainenii ar fi ridicat echipamentele necesare pentru scufundare şi alte materiale, posibil şi explozibilii folosiţi pentru distrugerea conductelor. Cel care a condus duba respectivă l-a identificat în fotografii pe suspectul pentru care a fost emis mandat de arestare.

Publicaţiile germane citate susţin că este neclar dacă autorităţile de stat din Ucraina ar fi implicate în pregătirea şi punerea în aplicare a sabotajului. Potrivit surselor respective, cercetările nu au scos la iveală nicio legătură directă cu armata ucraineană sau cu serviciile secrete pentru cei trei suspecţi. Cu toate acestea, cotidianul american Wall Street Journal susţine că ideea privind atacul a fost conturată într-o noapte de beţie şi a avut iniţial acordul preşedintelui Volodimir Zelenski, dar după ce CIA a avut gazoducte din Marea Baltică.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins orice asociere a sa cu cei implicaţi în distrugerea celor două gazoducte susţinând că autorităţile de la Kiev nu au avut nicio implicare în respectivul eveniment. La rândul său, Kirilo Budanov, şeful serviciului de informaţii ucrainean, a spus pentru postul de televiziune german ARD: "Sunt mai mult decât sigur că niciunul dintre oficialii din Ucraina nu ar fi putut avea vreo legătură cu asta".

În aceste condiţii, sursele citate susţin că au luat în calcul un eventual sprijin acordat de către Polonia celor trei suspecţi, mai ales că în timp ce procurorii germani susţineau că iahtul Andromeda a fost folosit ca mijloc de transport pentru suspecţi, secretarul de stat polonez din acea vreme, Stanislaw Zaren, a declarat într-un interviu pentru ARD: "Nu am găsit nicio urmă de implicare a acestui iaht în evenimente".

Potrivit autorităţilor poloneze, echipajul iahtului a fost verificat în timpul unei opriri în Ko³obrzeg, fără niciun rezultat. Călătoria avea un "caracter pur turistic, în scop de distracţie; nicio persoană de la bord nu avea o pregătire militară rudimentară sau legată de sabotaj", a mai spus Stanislaw Zaren.

Cu toate acestea, echipa de investigaţie din Germania a pus la îndoială informaţiile venite din Polonia. Anchetatorii germani le-au cerut în mod repetat colegilor polonezi să le transmită înregistrările camerelor de supraveghere din portul Ko³obrzeg, dar potrivit unui site polonez citat de publicaţiile din Germania nu era disponibil niciun videoclip, deoarece înregistrările au fost şterse conform legii.

• Urme de exploziv folosit de armată, găsite pe iahtul Andromeda

Potrivit anchetei efectuată în Germania, pe lângă Volodymyr Z., grupul care a aruncat în aer gazoductele North Stream 1 şi North Stream 2 mai include un cuplu care conduce o şcoală de scufundări în Ucraina, unde se pare că Z. a lucrat ca instructor de scufundări. În timp ce Z. este mai puţin activ în reţelele sociale de pe Internet, postările cuplului Yevhen U. şi Svetlana U. indică o atitudine clar pro-ucraineană şi patriotică: ucraineanul este activ în diverse grupuri Telegram unde se discută despre ajutorul pentru refugiaţii de război din Ucraina. Svetlana U. a distribuit online informaţii despre sprijinul acordat armatei ucrainene, printre care se numără şi o strângere de fonduri la care a participat pentru achiziţionarea de dispozitive optice nocturne pentru militarii ucraineni. Potrivit publicaţiilor germane citate, Yevhen U. a postat online mai multe opinii pro-ucrainene.

Întrebată de reporterii postului ARD, despre incidentul din Marea Baltică, Svetlana U. - care în prezent se află în Kiev - a spus că nici ea, nici soţul său nu ştiu nimic despre atacul exercitat asupra gazoductelor North Stream 1 şi 2. Potrivit acesteia, în septembrie 2022, când au avut loc atacurile asupra conductelor, ea se afla în vacanţă în Bulgaria. Svetlana a mai declarat că nu-l cunoaşte pe suspectul Z. În schimb, Yevhen U., care este şeful şcolii de scufundări, nu a răspuns la telefon, dar le-a transmis jurnaliştilor germani că le va răspunde în scris la orice întrebare trimisă.

Pentru anchetatorii germani, lucrurile sunt însă destul de clare la doi ani de la evenimentul din Marea Baltică. Ei au găsit la bordul iahtului Andromeda urme ADN şi amprente digitale, precum şi urme ale unui exploziv special care este folosit în principal de armată.

Martorii oculari au spus că mai mulţi bărbaţi şi o femeie au plecat din Rostock pe "Andromeda" la începutul lunii septembrie 2022. Iahtul s-a oprit apoi în Wiek pe Rugen, apoi pe mica insulă daneză Christiansø, în Sandhamn în Suedia şi în Ko³obrzeg în Polonia, înainte de a se întoarce în cele din urmă la Rostock. Un marinar susţine că a auzit într-unul din porturi că echipajul vorbea în ucraineană.

Potrivit investigaţiei efectuată de ARD, Suddeutscher Zeitung şi Die Zeit, Serviciul Federal de Informaţii (BND) a primit informaţiile cruciale despre suspecţii scafandri din Ucraina în această primăvară, de la un serviciu de informaţii din altă ţară europeană. Cu toate acestea, informaţiile au venit cu restricţia că nu puteau fi folosite direct în procesul penal, pentru a ascunde originea lor şi pentru a proteja sursa.