Presa nu este a patra putere în stat

MAKE
Ziarul BURSA #Media-Advertising / 20 iunie 2012

Presa nu este a patra putere în stat
  • document ataşat tabel 1 (Freedom House - evoluţia libertăţii presei), tabel 2 (CORELAŢIE ÎNTRE CRIZĂ ŞI LIBERTATEA PRESEI, ÎN ŢĂRILE DIN ZONA EURO), schemă (MASS-MEDIA ÎNFĂŞOARĂ CONUL ORGANIZĂRII SOCIALE, ÎN REGIMUL DEMOCRATIC)
    apasă aici pentru a descărca.

    Presa nu poate fi nicidecum înjosită la rangul de "a patra putere în stat", deoarece funcţionează pentru informarea cetăţenilor şi cristalizarea opiniei publice pe baza căreia poporul adoptă decizii, ca manifestare a puterii sale; puterea poporului este singura putere politică, într-un regim care chiar aşa se şi numeşte: "puterea poporului" - , pentru a cărei garantare a fost concepută fragmentarea puterilor statului.

    Prin urmare, presa îndeplineşte o funcţie a sistemului democraţiei şi nu este o putere separată, decât atunci când devine agent de propagandă a vreuneia din puterile statului (ori a sferelor acestora, incluzând aici propaganda opoziţiei şi a marilor trus-turi din business); în acel caz, presa se descalifică, devenind vector al uneia dintre cele trei puteri ale statului, agresând democraţia, care se îngustează.

    Deşi caracterizează democraţiile contemporane, principiul "separaţiei" nu reuşeşte niciodată stricteţea aplicării, prezentând gradualităţi de întrepătrundere ale "puterilor", de la un relativ maxim de subordonare, care sugerează despotismul, la un relativ minim, care ar trebui să garanteze manifestarea voinţei populare.

    Tentaţia întrepătrunderii puterilor statului - deci, a limitării democraţiei - este stimulată de impotenţa economică, care, slăbind puterea statului, declanşează funcţia sa de autoreglare, ca să supravieţuiască (desigur, despotismul, tirania, autocraţia presupun cauze suplimentare).

    Criza financiară mondială, care, în Europa, s-a transformat într-o criză a slăbiciunii în solvabilitatea statelor, ne dă prilejul să ilustrăm empiric evoluţia îngustării democraţiei, o ispită bine ilustrată de diminuarea libertăţii presei în aceşti ultimi cinci ani. (vezi tabel 1)

    Observăm că, în patru ani de criză, numărul ţărilor cu libertate limitată a presei a crescut cu 6,5%, adunând, egal, puncte procentuale, câte 3-3,5%, din categoriile extreme, ceea ce, per total, considerat cifric, conduce la un indice de libertate mai slab, iar calitativ, reprezintă o corecţie care semnifică restructurarea în democraţia mondială.

    Zona Euro, însă, prezintă cea mai severă mutilare a libertăţii presei : (vezi tabel 2)

    Observăm că, din cele 17 state ale Zonei Euro, un singur stat - Estonia - şi-a menţinut rangul, 5 ţări şi l-au îmbunătăţit, iar 11 state au devenit mai severe, aspre sau chiar intolerante cu libertatea presei.

    Din grupul celor mai solvabile state, democraţia belgiană a avut cel mai mult de suferit; din categoria a doua şi a treia de solvabilitate, în care ţările renunţă unanim la calităţi ale libertăţii presei, se remarcă prăbuşirea democraţiei slovace, dar, mai ales, a celei italiene.

    Nu ştiu dacă eliberarea presei cipriote se datorează găsirii rezervelor imense de hidrocarburi în apele Ciprului, în schimb, strangulările presei în Malta, Portugalia şi mai ales Grecia sunt congruente cu insolvabilitatea grupei din care fac parte.

    Presa grecească actuală seamănă bine cu a noastră: după concedierea a mii de ziarişti şi falimentul a zeci de organe media, teritoriul presei este împărţit între câţiva moguli, care n-au nici în clin, nici în mânecă cu informarea corectă a publicului (batista pe ţambal, în privinţa protestelor populare), ori cu pluralismul opiniilor (unul dintre ei afirma senin că datoriile neplătite justifică execuţia silită -, fără să menţioneze, însă, că acest lucru ar conduce la dezmembrarea ţării).

    Empirica acestor şiruri de indici sugerează puternic corelaţia dintre evoluţiile economiilor şi cele ale democraţiilor.

    Pe de altă parte, o idee cu numeroşi aderenţi printre cercetători sus-ţine că democraţia favorizează creşterea economică, astfel că, sub această ipoteză, limitarea libertăţii presei conduce şi la o pierdere de potenţial al creşterii, peste pierderile economice generate de criză.

    Democraţia europeană

    Renate Weber, într-un document de lucru al Comisiei pentru Libertăţi Civile a Uniunii Europene, datat pe 11 iunie 2012 (cu opt zile în urmă), semnalează că în ultimii ani, Comisia Europeană a tărăgănat şi apoi a abandonat proiectul (lansat în ianuarie 2007) pentru asigurarea Pluralismului Media, în ciuda repetatelor apeluri ale Parlamentului European; documentul menţionează că, recent, vicepreşedintele Comisiei Europene Neelie Kroes a iniţiat un grup de analiză a libertăţii şi pluralismului presei, gest pe care documentul îl apreciază drept un pas înainte.

    Într-adevăr, capii Uniunii Europene nu se prea omoară cu democraţia, deşi defilează sub drapelul ei: s-a văzut asta în reacţia vehementă la ideea de Referendum în Grecia, iar, mai înainte, la modul cum iau decizii şi avansează idei peste capetele poporului european - uniune fiscală, uniune bancară, ba chiar guvern european.

    De altfel, în convorbirile pe care le-am purtat în Belgia, cu conducători ai unor asociaţii internaţionale ale ziariştilor, am primit încredinţarea că manipularea de presă, exersată asupra ziariştilor delegaţi la Bruxelles, a atins perfectiunea şi utilizează inclusiv manevre pe care noi, în România, încă nu le practicăm.

    ---------------------

    BURSA 11.12.2006

    CE ŞANSE MAI ARE DOLARUL?

    Ben şi Hank merg la Beijing

    Politica "dolarului puternic", proclamată mereu dar niciodată argumentată de Trezoreria SUA, a pierdut din credibilitate.

    O serie de prognoze recente indică o probabilitate a recesiunii în SUA de 70% pentru 2007.

    Cum va reacţiona economia globală, caracterizată de dobânzi reale apropiate de minimele istorice şi exces de lichiditate, în condiţiile unei recesiuni în America? (de CĂLIN RECHEA)

    -------------------

    Acest articol de mai sus, ca şi cele pe care le-am publicat ulterior, avertizând asupra posibilităţii crizei, cu o frecvenţă săptămânală, au atras antipatia publicului, mai întâi asupra autorului (care a primit invective necontenit), apoi asupra Ziarului BURSA, astfel că am recepţionat, chiar şi pe e-mail-ul personal, solicitări să-l elimin pe autor din cuprinsul ziarului, pe motiv că "strică celula nervoasă".

    De ce oare?

    Explicaţia o găsim în citatul următor:

    "Chiar şi în iulie 2007, echipa FMI considera că «expansiunea globală va rămâne puternică» şi au revizuit prognoza de creştere în sens pozitiv, în timp ce îndreptau atenţia către creşterea unor vulnerabilităţi în pieţele emergente. Tulburările financiare ale pieţelor de la începutul lui 2007 au fost văzute ca "nejustificând o reevaluare fundamentală a perspectivei globale" (Martie 2007), perspectivă pe care FMI a comunicat-o de asemenea şi membrilor G-20 şi G-7." (Independent Evaluation Office of the International Monetary Fund - 2010)

    Ulterior acestei evaluări, FMI şi-a cerut scuze în mod public, pentru faptul că, în pofida studiilor propriilor specialişti care avertizau asupra iminenţei crizei, nu a găsit de cuviinţă să informeze guvernele care au calitatea de membri ai săi (188 de ţări).

    Întârzierea impardonabilă a FMI să semnaleze criza a făcut să pară că analiştii independenţi şi, în cazul nostru, Ziarul BURSA, practică un extremism periculos, jucând rolul de cobe.

    În unele studii recente, presa este acuzată că a jucat un rol malefic în declanşarea crizei datoriilor suverane.

    Ceea ce deschide un câmp de dezbatere: îi revine ziaristului vreo responsabilitate, dacă publicarea informaţiei corecte generează dezastre, fie ele politice, sociale sau economice?

    Dezbaterea "Mass-media şi criza economică" a deschis ieri Forumul Financiar 2012, ce are loc în perioada 19-29 iunie la Bucureşti, şi este organizat de Forum Invest. Cu această ocazie, reprezentanţii mass-media au dezbătut rolul media în criza economică, Europa post- alegeri parlamentare în Grecia, necesitatea trainingului economic al jurnaliştilor.

    MAKE, preşedinte-director general al grupului de presă BURSA a prezentat, în ocazie, studiul "Presa nu este a patra putere în stat".

    Opinia Cititorului ( 5 )

    1. Draga Make,

      o abordare intr-adevar necesara pentru a motiva daca Europa va mai putea fi inteleasa.Intr-o societate unde aparitile ziaristice sunt suportul material pentru prezentarea ofertei publicitare nevoia de informatie a cititorului pentru a putea intelege increngaturile logice atat din diferite domenii de structurare a societatii cum sunt cel politic, social si economic isi va gasi intr-o zi conumatorul dornic sa plateasca pentru a putea sa actioneze si nu sa reactionaeze la intemperiile vremurilor generatiei ninja (no income , no job or asset- trebuie sa clarifc ca citatul l-am luat din wall street 2, pentru a evita orice suspiciuni) 

      1. Ziarele "Bursa" si , intr-o oarecare masura , "Gindul" sunt singurele publicatii care pot fi citite cu folos ! Restul , sute de fituici imunde , fac politica bandei de idioti nativ , clica securisto-comunista !

        Draga Emil dupa deciziile strategice luate cu profunda luare aminte se pare ca am reusit cea mai tare promovare a Romaniei in mediul pietelor de capital. Domnii de la Reuters sunt absolut niste papagali. Poate cel care a spus ca din punct de vedere tehnic listarea este posibila sa-i corecteze comunicatul, macar asa invata si domniile lor ce inseamna management. Felicitari !!!!!

        HIDROELECTRICA  

        * A planned listing of a minority stake in Romanian state-owned power producer Hidroelectrica is no longer possible this year after it filed for insolvency due to poor management and a prolonged drought, a company official said on Tuesday.  

        * The court hearing on Hidroelectrica's insolvency filing is due on Wednesday.  

      Articolul de azi, foarte bun, vine in completarea excelentului eseu din 11.06.'12 - "Votul tau conteaza, dar ...nu pentru tine", care are un capitol despre rolul presei. Intrebarea care ramane fara raspuns in ambele aparitii este tulburatoare: ce trebuie sa faca un ziarist onest si bine intentionat in momentul in care afla o informatie care, o data difuzata, ar putea sa declanseze niste repercursiuni incalculabile? Sa spuna adevarul fara a tine seama de consecinte sau sa nu difuzeze stirea, sperand ca nu va afla nimeni si situatia se va rezolva de la sine, sine die? Exista, oare, o alta formula?

      Din pacate, autorii n-au gasit raspunsurile !

       

      1. Redactia ziarului concurent a dat o stire extraordinar de interesanta: Romania nu este pregatita sa adere la Euro- consensul printre tinerii bancherii....pai daca ei nu mai au sange in instalatie atunci cu cine sa defilam. Se tem de presiuni supllimentare, insa "daca ne-am face lectiile , cum trebuie, POATE, dar nu suntem pregatiti sa aderam la zona euro". Oricum daca o sa continuam in stilul acesta o sa-i rugam pe investitorii sa ne cumpere concernele , eventual vom plati de la noi, numai sa nu mai fim "supusi unor presiuni suplimentare".

    Comanda carte
    danescu.ro
    boromir.ro
    Mozart
    Schlumberger
    arsc.ro
    domeniileostrov.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    19 Dec. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9749
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7790
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3324
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0430
    Gram de aur (XAU)Gram de aur402.9466

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    petreceriperfecte.ro
    novaplus.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb