English
Dragostea faţă de ţară se poate manifesta şi prin muncă susţinută. România trebuie să fie în sufletul nostru şi să vrem să o ducem mai departe, a transmis preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, la finalul unei conferinţe susţinute la Opera Naţională din Bucureşti. Ioan-Aurel Pop a pledat pentru o educaţie "în cultul muncii", evidenţiind că "ţara nu se construieşte singură, ci prin oameni": "Eu cred că, astăzi, câteodată, ne supărăm pe ţara întreagă. Ştiţi că românul are o vorbă: «S-a supărat ca ... pe sat». Dacă nu ne merge bine, zicem: «A, păi de aia nu-mi merge bine că în România nu reuşeşti nimic». Pici la un examen şi... Am un fost student care acum e profesor universitar la o universitate în Franţa şi care a dat de 16 ori concurs în Franţa ca să devină titular şi a reuşit până la urmă, cu preţul sănătăţii aproape. Şi-a măcinat sănătatea. În România, dacă pici o dată zici: «A reuşit ixulescu, pentru că...». Se poate, se întâmplă, dar trebuie să perseverezi. (...) Ne trebuie o educaţie în cultul muncii. Trebuie să perseverăm, că ţara nu se construieşte singură, prin oameni se construieşte".
Preşedintele Academiei a adăugat că se simte mulţumit dacă românilor din diaspora le merge bine şi dacă, din când în când, îşi amintesc de ţară: "Eu nu disper. Mă întreabă lumea «Bine, dar au plecat milioane de români». Să fie sănătoşi şi să le meargă bine şi să-şi mai amintească şi de ţară din când în când. Măcar la Crăciun, când nu miroase bine a sarmale pe acolo pe unde sunt, şi la Paşti, când nici cozonacul lor de acolo nu e ca al nostru de acasă. Să trăiască bine acolo unde sunt. Sunt popoare care trăiesc în toate părţile lumii, dar cuibul lor nu a dispărut. Dau exemplul irlandezilor. Mai mulţi irlandezi trăiesc în diasporă decât în Republica Irlanda şi totuşi Irlanda există. Dacă românii care sunt în Noua Zeelandă duc un mesaj despre pământul ăsta şi dacă le spun ălora de ce mâncăm noi mititei cu muştar şi bem o bere de 1 Mai, eu sunt foarte mulţumit". Opera Naţională Bucureşti a încheiat ediţia din 2023 a ciclului de conferinţe "Scena gândirii" cu un eveniment dedicat Zilei Naţionale, avându-l ca invitat pe preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a susţinut conferinţa "Cum s-a construit România". Pe parcursul conferinţei, istoricul a explorat traseul care a condus la realizarea celui mai mare proiect de ţară din istoria României: Marea Unire, vorbind despre forţele care au conturat destinul României pe scena istoriei europene şi în ce mod s-au împletit aspiraţiile politice, culturale şi spirituale ale românilor în diverse momente-cheie pentru a modela identitatea naţională, cum au influenţat marile mişcări europene şi internaţionale evoluţia României şi cum au reacţionat românii la aceste mişcări externe. Totodată, au fost abordate teme legate de momentele de cotitură care au schimbat cursul istoriei naţionale şi modul cum se reflectă aceste evenimente în contextul actual, importanţa întoarcerii asupra trecutului şi a unor episoade îndepărtate precum Revoluţia de la 1848, Războiul pentru Independenţă, Mica şi Marea Unire sau cât de legaţi ar trebui să ne simţim de trecutul nostru. Aceste teme au fost dezbătute şi într-un dialog cu filosoful Daniel Nica, lector universitar la Universitatea din Bucureşti, moderatorul şi organizatorul programului de conferinţe.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2023, 07:50)
Dl academician a devenit un " maestru de ceremonii ", preocupat mai mult de ieșiri în public decât de intrări în arhive,biblioteci!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2023, 11:07)
Buna observația, ultime contribuții ale sale notabile datează de câteva decenii în urmă, după care s-a împotmolit în funcții și, de cativa ani, in narcisismul de a se crede un Mentor national
Sa se exprime de ex referitor la munca colegilor săi care se tot autoplagiaza, publicând aceleași lucrări de n ori
1.2. Opinie (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Vladislav în data de 07.12.2023, 12:54)
Nu domnia sa răspunde de actele împotriva plagiatori, că este lege care se aplică împotriva plagiatului. Dar se pare că ești niscaiva invidios pe marele Academician care a muncit fără să-și câștige meritele pe pile și relații. Tind să cred că ai fi vrut să fii de nivelul său, dar fiecare după capacitatea proprie și cât poate dărui semenilor.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2023, 13:12)
De răspuns nu răspunde, dar ca Moralist al cetății ar putea deschide gura.?
Că de câțiva ani o deschide și zice că totul e roz pe aici. Poate ca istoric sa mai precizeze o națiune cu un asemenea exod ,neprovocat de vreun război, foamete, ci doar de mizeria morala, a organizării socio politicie.
Nu mai exista în istorie un asemenea exod.
Nu e de invidiat omul, înțeleg că s a și îmbolnăvit . Sanatos sa fie și sa deie lecții pe mai departe Dar sa lămurească mai întâi în sinea lui ce e rău și ce e bine.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2023, 20:24)
Indiscutabil e un om harnic și extrem de serios, până aici de acord cu tine! Dar îmi spui te rog un titlu de carte scrisă de dânsul, bazată pe cercetări de arhivă care să reziste în timp măcar 30 de ani,sau un titlu de carte intrată în conștiința publică că eu nu cunosc! E totuși academician!
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2023, 21:21)
Nu va lăsați frați români!
Ridică unul dintre ai noștri capul?
Să-l tragem înapoi să știe de unde a plecat! Și astfel sa ne mândrim ca suntem la nivelul lui. Că doar nu o fi chiar așa de greu sa înființăm niște "academii srl".
2. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 07.12.2023, 14:59)
Cultul muncii a devenit mai degrabă o lozincă. Dupa cum se stie Friedrich Engels în lucrarea sa "Dialectica naturii" sustinea ca "munca l-a creat pe om". Astfel, într-un capitol intitulat „Rolul muncii în procesul de transformare a maimuţei în om“, se spune : "Întîi munca, apoi şi împreună cu ea vorbirea articulată sînt cele două stimulente esenţiale sub influenţa cărora creierul maimuţei s-a transformat treptat în creierul, ce-i drept foarte asemănător, dar considerabil mai mare şi mai perfecţionat, al omului. Paralel cu perfecţionarea creierului s-au perfecţionat însă şi uneltele lui cele mai directe, organele de simţ."
Engels porneste de la teoria evolutionistă a lui ch arles Darwin prezentată in lucrarea „Originea omului şi selecţia sexuală“, in care Darwin a făcut o descriere aproximativă a acestor strămoşi ai omului ca fiind niste maimute antropoide complet acoperie cu păr, care aveau barbă şi urechile ascuţite şi trăiau în cîrduri pe copaci. Pasul hotărîtor pentru trecerea de la maimuţă la om ar fi fost făcut atunci când aceste maimuţe au început să se dezobişnuiască de a recurge la ajutorul mâinilor când umblau pe pămînt şi au adoptat un mers din ce în ce mai vertical.
Evident, teoria lui Darwin a fost contestată de mai multe curente din domeniul biologiei, dar mai ales din domeniul teologic, potrivit căruia omul fiind înzestrat cu rațiune, voință liberă și sentimente este mister al creaţiei lui Dumnezeu. Pornind de la teoria lui Friedrich Engels, regimurile comuniste au exagerat folosind conceptul de "cultul muncii" in crearea "omului de tip nou".
De aceea, teza lui Engels potrivit căreia „munca l-a creat pe om", a dat nastere la o serie de anecdote precum "Munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorît pe nimeni!" sau "Decât să muncesti degeaba, mai bine să stai degeaba" , etc.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2023, 20:07)
educaţie "în cultul muncii"
oare se refera la politicienii nostrii cu "doctorate",
muncite la "greu" ?!