PREŞEDINŢIA, DUPĂ DECLARAŢIA PARLAMENTULUI: "Iohannis va continua să îşi exercite toate atribuţiile constituţionale"

Preşedintele Klaus Iohannis va continua să îşi exercite toate atribuţiile constituţionale, iar Parlamentul nu poate să "transfere responsabilitatea" deteriorării imaginii sale asupra şefului statului, spune Administraţia Prezidenţială, în replică la declaraţia asumată, ieri, de Legislativ.

Declaraţia de reafirmare a prestigiului Parlamentului, iniţiată de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptată ieri, în şedinţa de plen reunit, cu 203 voturi "pentru" şi 94 "împotrivă". La dezbaterile asupra declaraţiei, Tăriceanu a lansat un atac dur la adresa preşedintelui Iohannis şi a CSM, instituţii pe care le-a acuzat că au atacat "cot la cot" OUG 13, "un act constituţional perfect legitim".

"Constituţia României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia instituţională este echilibrată prin colaborarea reciprocă şi cooperarea loială a instituţiilor fundamentale ale statului. Luând act de Declaraţia politică adoptată de Parlament, Preşedintele României va continua să îşi exercite toate atribuţiile constituţionale în beneficiul poporului român, unic titular al suveranităţii naţionale", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele critică atitudinea Parlamentului, spunând că este o reacţie la scăderea în încredere din partea românilor şi la deteriorarea imaginii sale: "Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului şi scăderea încrederii cetăţenilor în autoritatea care astăzi îşi reafirmă «supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice» nu îşi vor găsi soluţia prin transferul de responsabilitate asupra Preşedintelui României, CSM, sau asupra «agenţii ale statului de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale» ori, în ultimă instanţă, asupra cetăţenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acţiuni care pun în pericol statul de drept şi valori ale democraţiei".

Criticile aduse declaraţiei vizează şi forma sa, Administraţia Prezidenţială arătând că o analiză detaliată din punct de vedere juridic "pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor şi argumentelor": "Deşi clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituţională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaţionează cu celelalte autorităţi şi instituţii ale statului, precum şi cu societatea civilă".

Administraţia Prezidenţială afirmă că această declaraţie a Parlamentului este dată luând ca pretext un act normativ al Guvernului "adoptat în absenţa oricărei delegări legislative din partea Parlamentului" şi puternic contestat de societatea civilă, respectiv OUG 13, dar şi invocând o decizie a Curţii Constituţionale a cărei motivare nu este cunoscută încă. "Declaraţia politică a Parlamentului afectează însuşi principiul cooperării loiale dintre instituţiile statului, fundamentat şi dezvoltat constant în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional", transmite Preşedinţia.

Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis consideră că adecvarea Parlamentului la realitatea societăţii româneşti contemporane implică mai mult decât simpla afirmare a faptului că "autoritatea sa legislativă este unică şi indivizibilă", că el "beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere", că este "singurul reprezentant constituţional al întregii societăţi" sau că "opinia structurată şi legală a societăţii româneşti este exprimată în mod legitim şi cu exclusivitate numai de Parlament" ori că "Parlamentul asigură legătura constituţională între Preşedinte şi societate".

"Impresia Parlamentului că ar fi o «redusă la condiţia de spectator al unor decizii politice» ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice şi transparente, printr-un act de legiferare responsabil şi previzibil în interesul general al societăţii, printr-un control eficient asupra executivului în ansamblul său, şi nu limitat doar la întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului", se mai arată în comunicat.

În ceea ce priveşte criticile aduse lui Iohannis în declaraţie, Administraţia Prezidenţială reaminteşte că şeful statului este ales direct de cetăţeni şi are legitimitate şi reprezentativitate egale cu ale Parlamentului şi, ca atare, preşedintele nu devine "prin efectul Constituţiei, exterior societăţii", ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, Preşedintele României exprimă interese ale societăţii.

"Aşa cum a constatat şi Curtea Constituţională, o elocventă ilustrare a faptului că Preşedintele României este obligat să aibă un rol activ şi că prezenţa sa în viaţa politică nu se poate rezuma la un exerciţiu simbolic sau protocolar, rezultă din dispoziţiile articolului 80 din Constituţie, care consacră rolul şefului statului de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, exercitând funcţia de mediere între puterile statului şi între stat şi societate. Prin urmare, poziţiile exprimate de Preşedintele României sunt departe de a fi «păreri», cu atât mai puţin «particulare sau » şi se concretizează în acţiuni şi acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Preşedintelui României", se arată în comunicat.

Administraţia Prezidenţială atrage atenţia că principiul "nimeni nu este mai presus de lege" trebuie să funcţioneze, inclusiv pentru instituţii precum Preşedintele României sau Parlament.

"Aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte. În măsura în care «judecăţile Preşedintelui României, ale CSM şi ale reprezentanţilor Ministerului Public» sunt calificate «neconstituţionale şi inacceptabile», Declaraţia politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune", se mai arată în comunicat.

Preşedinţia avertizează că prin astfel de declaraţii sesizarea Curţii Constituţionale de către Preşedintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni "discutabilă", iar anchetarea şi judecarea faptelor de corupţie s-ar transforma în "acţiuni contestabile".

"Însăşi Curtea Constituţională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluţionat o cauză în care implicat ar fi şi Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituţionalitatea acţiunilor şi deciziilor altor autorităţi publice", se mai arată în comunicat.