Presiuni pe liderii Europei

• G20 vrea un acord european pentru gestionarea crizei

• SYRIZA nu intră în coaliţia de guvernământ din Grecia

• Spania aduce panică pe pieţe

Liderii europeni sunt supuşi presiunilor la reuniunea G20 care a început ieri, în staţiunea Los Cabos din Mexic, în vederea soluţionării crizei datoriilor.

În condiţiile în care rezultatul alegerilor din Grecia a redus riscul imediat al dezmembrării zonei euro, China şi Indonezia au semnalat intensificarea temerilor legate de contagiunea globală, mai ales că lupta împotriva crizei nu a avut niciun rezultat în mai bine de doi ani.

"Sper că, într-un mod sau altul, colegii noştri europeni vor ajunge la un acord în privinţa unor metode riguroase de gestionare a crizei", a declarat preşedintele Indoneziei, Susilo Bambang Yudhoyono, în cadrul unui discurs susţinut în Mexic, înaintea reuniunii. Oficialul a adăugat: "Absenţa unor astfel de metode va avea consecinţe grave asupra tuturor".

Summitul G20 care are loc în zilele de 18 şi 19 iunie abordează situaţia incertă a Europei, respectiv modalităţile de stimulare a economiei mondiale.

Ieri, în prima zi de desfăşurare a reuniunii G20, partidul conservator Noua Democraţie din Grecia, care a câştigat alegerile parlamentare de duminică, încerca să formeze o coaliţie de guvernământ, în pofida neînţelegerilor cu SYRIZA, partidul de extremă stânga care a obţinut locul al doilea în acest scrutin. Liderul formaţiunii pro-europene Noua Democraţie, Antonis Samaras, s-a întâlnit cu cel al SYRIZA, Alexis Tsipras, la scurt timp după primirea mandatului pentru formarea coaliţiei, de la preşedintele ţării, Karolos Papoulias. Samaras a declarat că "Grecia trebuie să fie guvernată imediat".

Tsipras a respins posibilitatea formării unei coaliţii, insistând că partidul său va rămâne în opoziţie, de unde va continua să combată măsurile de austeritate.

Noua Democraţie a obţinut 29,6% în scrutinul de duminică, respectiv 129 de locuri din cele 300 din Parlament, însă mai avea nevoie de 22 de locuri ca să formeze un guvern majoritar.

Conservatorii au la dispoziţie trei zile ca să ajungă la o înţelegere în privinţa coaliţiei.

Dacă vor eşua, atunci mandatul de alcătuire a guvernului trece la SYRIZA, care a obţinut 26,89% din voturi, respectiv 71 de locuri în Legislativ.

• BCE: Troica trebuie să înceapă rapid negocierile cu Grecia

Creditorii internaţionali ai Greciei - UE - BCE - FMI (troica) - ar trebui să înceapă rapid negocierile cu noul guvern de la Atena pentru stabilirea necesităţilor de finanţare ale statului elen, a afirmat, ieri, Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), citat de publicaţia austriacă Kurier.

Oficialul BCE şi-a exprimat speranţa că va fi format rapid un guvern la Atena, care să fie "un partener competent pentru negocieri", întrucât Grecia are nevoie de finanţare.

Liderii europeni au salutat victoria în alegerile din Grecia a formaţiunii lui Antonis Samaras, dată fiind orientarea pro-europeană a acesteia.

Cancelarul german Angela Merkel l-a felicitat pe Samaras pentru "rezultatul bun", la fel şi ministrul de Finanţe de la Berlin, Wolfgang Schäuble.

Miniştrii de Finanţe din zona euro şi-au exprimat speranţa că va fi format rapid un Guvern elen care să pună în aplicare programul la care ţara s-a angajat. FMI a anunţat, de asemenea, că este pregătit să discute cu noul Guvern grec, în timp ce preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au promis să ajute Atena.

Dacă rezultatul alegerilor din Grecia a înlăturat temerile legate de ieşirea acestei ţări din zona euro, tensiunile au revenit pe pieţe în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor Spaniei a trecut de 7%, nivel considerat nesustenabil. Randamentul titlurilor cu maturitatea la zece ani a urcat cu 35 de puncte de bază, la nivelul record de 7,22%. Creşterea a fost determinată de îngrijorarea că politicienii din Europa nu vor reuşi să rezolve criza datoriilor.

Economistul Mario Blejer, fost consilier al Băncii Angliei, a afirmat că rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă numai "un spectacol secundar", lupta pentru prevenirea destrămării zonei euro fiind purtată în Spania.

În situaţia dată, euro s-a depreciat pe pieţele externe, faţă de dolar. Moneda unică a avut un curs de 1,2596 dolari la New York, la ora 10.41, mai mic cu 0,3% faţă de ultima zi a săptămânii trecute.