Preţurile din domeniul energiei, deja în creştere accentuată, au explodat pe parcurul celor 12 zile de război.
În anul 2021, preţurile diferitelor forme de energie au crescut, faţă de anul 2020, pe întreg mapamondul la un nivel extrem. Acest aspect a fost pus pe seama creşterii cererii din energie, evidenţiază Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). A fost o explicaţie uşor acceptată şi, practic, a trebuit să apară un conflict ca să realizăm impactul acestor creşteri:
- 318% creşterea preţului cărbunelui;
- 300% creşterea preţului energiei electrice;
- 95% creşterea preţului gazelor;
- 55% creşterea preţului petrolului;
- 52% creşterea preţului uraniului.
Declanşarea războiului, chiar în lipsa unor tulburări ale fluxurilor de aprovizionare cu energie, în lipsa unor crize, în lipsa unor creşteri ale cererii de energie, a unor temperaturi extreme etc., a adus un alt fenomen, o explozie mare a preţului pe parcursul celor 12 zile de război, conform datelor Trading Economics:
- 18% creşterea preţului uraniului;
- 35% creşterea preţului petrolului;
- 44% creşterea preţului grâului;
- 81% creşterea preţului cărbunelui;
- 143% creşterea preţului gazelor.
Evoluţia preţurilor materiilor prime
Sursa: Trading Economics
Sursa: TTF
Conform datelor privind veniturile din exportul Rusiei, prezentate de Bank of Rusia, IEA, STATISTA, SEANEWS, în anul 2021 acestea au fost la un nivelul de circa 490 miliarde dolari, din care 110 miliarde dolari din vânzarea de ţitei brut (un preţ mediu de aproximativ 60 de olari/baril), 85 miliarde dolari venituri din vânzarea produselor petroliere (un preţ mediu de aproximativ 83 dolari/baril) şi 55 miliarde dolari din vânzarea de gaze (un preţ mediu de circa 22 euro/MWh), 17,5 miliarde dolari venituri din vânzarea de cărbune (un preţ mediu de aproximativ 83 de dolari/t). Luând în considerare doar o dublare a preţurilor de vânzare pentru toate produsele energetice ruseşti din acest an, veniturile obţinute de Rusia doar din vânzarea de petrol, cărbune şi gaze ar fi de circa 500 miliarde de dolari (adică mai mult decât a încasat în anul 2021 din toate exporturile), apreciază Dumitru Chisăliţă. Dar preţurile s-au dublat la unele dintre aceste produse în doar 12 zile, iar diferitele scenarii, care ar cuprinde creşterea cererii (ca urmare a unor episoade de frig) sau reducerea livrărilor, în primăvară (momentul începerii înmagazinării) sau în iarna viitoare (atunci când cererea este foarte mare), ar aduce creşteri ale preţuriilor mult mai mari.
Aceasta în timp ce în multe ţări europene vom vedea cel puţin o dublare cheltuielilor şi cel puţin dublarea tuturor preţurilor, de la benzină până la pâine.
Specialistul apreciază că, în acelaşi timp, trebuie să observăm că produsele energetice importate au fost şi o sursă majoră de venit la bugetele naţionale, prin accizarea practicată şi care va fi o altă mare lovitură dată statelor europene, deoarece statele trebuie să-şi protejeze economia şi populaţia şi prin reducerea accizelor, adică diminuarea veniturilor la buget.