• Yenul japonez şi dolarul american - văzute drept refugii • "Economia Rusiei trece printr-un şoc", anunţă Kremlinul
Euro va scădea până la paritate sau chiar sub dolarul american în 2022, pentru prima dată în aproximativ două decenii, potrivit estimărilor băncii olandeze ABN Amro Bank NV.
Georgette Boele, strateg valutar la ABN Amro, declară conform Bloomberg: "Declinul monedelor europene, inclusiv al euro, coroanei suedeze şi zlotului polonez, va continua. Întreruperile de livrări fizice de mărfuri-cheie (n.r. din cauza conflictului Rusia-Ucraina) se vor agrava în următoarele luni, lovind în mod disproporţionat economia zonei euro şi întârziind înăsprirea politicii monetare a Băncii Centrale Europene".
Deprecierea monedei unice europene din cauza apropierii zonei euro de regiunea de conflict din Ucraina a făcut ca analiştii să vorbească despre paritatea acesteia cu dolarul ca un scenariu extrem, însă pentru Boele acesta este un scenariu de bază. În prezent, euro se tranzacţionează în jurul valorii de 1,10 dolari.
"Ne aşteptăm la un sentiment mai negativ al investitorilor în viitor", spune Boele, menţionând: "Când există panică pe piaţă, doar monedele refugiu cresc".
Contractele options pe valute arată o probabilitate de aproximativ 13% ca euro să atingă paritatea cu dolarul înainte de sfârşitul anului, conform Bloomberg, care menţionează că euro, coroana suedeză şi lira sterlină au avut cele mai slabe evoluţii în ultima lună, ceea ce reflectă şocul economic produs de război asupra continentului, care este dependent de anumite mărfuri ruseşti.
Boele vede yenul japonez şi dolarul american un refugiu în condiţiile menţionate, nu şi francul, deoarece Elveţia este relativ aproape de zona de conflict.
Într-un scenariu mai sever, Boele vede un curs de schimb minim istoric de sub 0,83 euro/dolar, în 2022.
• Dmitri Peskov, Kremlin: "Războiul economic împotriva ţării noastre este fără precedent"
Economia Rusiei trece printr-un şoc, dar ţara ia măsuri ca să atenueze impactul acestui "război economic absolut fără precedent" purtat împotriva Moscovei, conform Kremlinului.
"Economia noastră trece acum printr-un şoc şi există consecinţe negative, dar ele vor fi minimizate", a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.
Peskov a declarat că situaţia este turbulentă, dar Rusia ia deja măsuri de calmare şi stabilizare, adăugând: "Este absolut fără precedent. Războiul economic care a început împotriva ţării noastre nu s-a mai întâmplat niciodată. Este foarte dificil de prognozat orice".
• Inflaţia din Rusia, la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani
Rata anuală a inflaţiei din Rusia a accelerat la 9,15% în februarie, de la 8,73% în luna precedentă, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, conform Biroului de Statistică de la Moscova (Rosstat). Creşterea a fost generată de deprecierea puternică a rublei, în urma sancţiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Conform Reuters, aproape toate preţurile - de la pâine până la benzină - s-au majorat în Rusia, luna trecută, printre cele mai mari creşteri fiind înregistrate de zahăr şi cereale: +20,6%, respectiv +18%. Cel mai mult s-au scumpit materialele de construcţii, cu 22,5%, notează sursa.
Amintim că, săptămâna trecută, Banca Centrală a Rusiei a majorat rata dobânzii de la 9,5% la 20%, a introdus controale asupra capitalului şi i-a îndemnat pe exportatori să vândă valută, după ce rubla s-a depreciate până la un nivel record.
• Rusia pregăteşte reglementarea preţurilor alimentelor
Comisiile parlamentare ruse sunt pregătite să introducă propuneri de reglementare a preţurilor alimentelor, medicamentelor şi altor bunuri, a anunţat miercuri agenţia rusă de presă Interfax, citându-l pe Alexander Khinshtein, parlamentar şi membru al partidului de guvernământ al preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită, transmite Reuters, conform Agerpres.
O astfel de iniţiativă legislativă este deja pregătită de comisiile parlamentare şi ar putea fi propusă "în orice moment", a declarat Alexander Khinshtein.
• Preţul gazelor în Europa a scăzut cu 10%, livrările ruseşti de profil se derulează normal
Preţurile de referinţă ale gazelor naturale în Europa au scăzut ieri cu până la 10%, iar livrările de gaze ruseşti spre continent continuă în mod normal, în contextul informaţiilor cu privire la acţiuni militare în jurul a două importante staţii de pompare, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Conform datelor furnizate de operatorul slovac de reţea Eustream, livrările de gaze via o importantă conductă care traversează Ucraina urmau să rămână ieri la un nivel normal. De asemenea, gigantul rus Gazprom PSJC a informat că livrările sale prin Ucraina sunt în linie cu solicitările clienţilor.
În acest condiţii, în jurul orei 08.21, la Bursa din Amsterdam cotaţiile futures ale gazelor erau în scădere cu 5,7%, până la 147 de euro pentru un Megawatt-oră.
Miercuri, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina a anunţat că trupele ruseşti au intrat în două dintre cele patru staţii care pompează gaze spre Europa, iar oficialii din cele două ţări au încercat să se distanţeze de responsabilitatea pentru o eventuală întrerupere a livrărilor.
Guvernele din întreaga Europă au început să îşi pună la punct planuri de rezervă pentru un scenariu în care Rusia va întrerupe livrările de gaze către Europa. Uniunea Europeană şi-a prezentat zilele trecute măsurile pe care le are în vedere pentru a reduce dependenţa regiunii de gazele ruseşti, însă orice întrerupere imediată ar avea grave consecinţe economice prin creşterea preţurilor angro, paralizarea industriei şi majorarea inflaţiei.
Rusia este responsabilă pentru aproximativ o treime din necesarul de gaze al Europei. Majoritatea livrărilor de gaze ruseşti ajung în Europa prin conducte şi va fi greu de găsit alternative la aceste cantităţi mari de gaze naturale livrate de Rusia.
"Este puţin probabil ca UE să poată înlocui uşor importurile de gaze ruseşti în eventualitatea în care aprovizionarea va suferi perturbări majore", a declarat Federico Santi, analist la Eurasia Group UK Ltd.
Preţul gazelor naturale a înregistrat o evoluţie extrem de volatilă pe parcursul acestei săptămâni, după maximele istorice înregistrate luni, traderii evaluând riscurile ca Rusia să întrerupă livrările sau ca Uniunea Europeană să impună sancţiuni. SUA şi Marea Britanie au decis să interzică importurile de petrol din Rusia, însă autorităţile de la Londra nu au inclus şi gazele naturale pe lista produselor vizate de sancţiuni.
• Coboară şi preţul grâului
Cotaţiile futures ale grâului au scăzut şi ieri, continuând declinul din zilele anterioare, după ce Departamentul american al Agriculturii (USDA) a estimat că stocurile mondiale de profil vor creşte, în baza unei recolte peste aşteptări în Australia.
Conform USDA, stocurile mondiale de grâu vor fi de 281,5 milioane de tone la finalul sezonului agricol 2021-2022, faţă de 278,2 milioane de tone, cât estima luna trecută. USDA arată că Australia va înregistra o recoltă record de grâu în acest sezon, iar exporturile solide ale Indiei vor continua datorită unor rezerve consistente şi preţurilor mari de pe piaţa mondială.
Preţul grâului cu livrare în luna mai a scăzut cu 1% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), la ora locală 08.44, atingând 11,89 dolari/buşel. Miercuri, cotaţia pierduse 7,7%, după declinul de 6,6% de marţi. Cu toate acestea, preţurile sunt în continuare cu 50% mai mari faţă de nivelul la care erau la începutul anului.
• Cotaţiile ţiţeiului revin pe creştere
Preţurile petrolului brut au urcat ieri, pe pieţele externe, după declinul important înregistrat în ziua anterioară. Avansul a venit în contextul în care negocierile dintre miniştrii de Externe din Rusia şi Ucraina, derulate ieri, nu au dus la vreun rezultat.
Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a urcat cu 4,7% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 116,31 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie s-a majorat cu 4%, la 113,07 dolari barilul la ora locală 09.37.
• Preţul aluminiului continuă să urce pe piaţa din Londra
Cotaţiile aluminiului erau în creştere ieri, pe piaţa din Londra, lăsând în urmă cel mai scăzut nivel din ultimele două săptămâni, consemnat în sesiunea anterioară. Avansul de ieri a fost generat de îngrijorările tot mai mari cu privire la livrările cu acest metal din Rusia. Aluminiul este folosit în transporturi, construcţii şi industria ambalajelor.
Conform Reuters, preţul futures al aluminiului cu livrare la trei luni a crescut cu 1,6%, la 3.395,5 dolari tona ieri, la ora 07.35 GMT, la Bursa Metalelor din Londra. Preţurile au atins 3.300 de dolari tona în sesiunea anterioară, cel mai scăzut nivel din 25 februarie până acum.
"Preţul aluminiului rămâne ridicat. Atacul asupra Ucrainei a fost un factor major al creşterii, deoarece lucrurile escaladează rapid, cu efecte asupra lanţurilor de aprovizionare", spune Matt Simpson, analist senior de piaţă la City Index. Acesta precizează: "Dacă preţurile rămân la niveluri ridicate, efectul negativ se va resimţi asupra cererii viitoare şi a profiturilor companiilor".
Tranzacţiile cu nichel la LME sunt în continuare suspendate după ce, marţi, preţul metalului de bază a depăşit 100.000 de dolari tona.
• Ucraina îşi face rezerve alimentare de stat pentru populaţie şi armată
Guvernul Ucrainei va crea rezerve de alimente suficient de mari ca să asigure hrana pentru populaţie şi forţele armate în timpul invaziei ruse, a declarat ieri premierul Denis Şmigal, anunţă Reuters.
"Statul va reface stocurile de cereale şi de alte produse în cantităţi necesare consumului anual al întregii ţări, din bani de la bugetul de stat", a spus Şmigal, menţionând: "Acest lucru va asigura suficientă mâncare întregii ţări".
Ucraina este un exportator şi producător de alimente important la nivel global, însă mulţi analişti din domeniul agricol atrag atenţia că invazia rusă ar putea reduce semnificativ suprafaţa cultivată pentru recolta de cereale din 2022, ceea ce ar genera lipsuri pentru Ucraina şi pentru restul lumii.
Ucraina, ţară în care însămânţările agricole se fac la sfârşitul lunii februarie sau începutul lui martie, a transmis că agricultorii vor începe însămânţarea în zonele sigure, dar că aceştia s-ar putea confrunta cu lipsa combustibilului şi a seminţelor.
• FMI aprobă un ajutor de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari pentru Ucraina
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat miercuri un ajutor de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, care se confruntă cu "o criză umanitară şi economică foarte gravă" de la invadarea ţării de către armata rusă, notează AFP, potrivit Agerpres.
"Nevoile de finanţare sunt importante, urgente şi ar putea creşte semnificativ pe măsură ce războiul continuă", a afirmat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, avertizând că Ucraina se va confrunta cu o "recesiune profundă" în acest an.
Înainte de război, instituţia de la Washington estima o creştere a economiei ucrainene de 3,6% în acest an.
Ajutorul de urgenţă urmează să-i permită guvernului "să răspundă nevoilor urgente ale balanţei de plăţi rezultând din efectele războiului şi va oferi sprijin esenţial pe termen scurt", a subliniat FMI. ondul speră, de asemenea, că acest ajutor va acţiona ca un "catalizator" pentru alţi parteneri financiari.
Bursele din Europa au urmat un curs negativ ieri, în contextul eşecului negocierilor Rusia-Ucraina. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a coborât cu 0,9% la ora locală 15.20, DAX al celei din Frankfurt - cu 2% la ora 16.06, CAC 40 al Bursei din Paris - tot cu 2%, la aceeaşi oră. La New York, din acelaşi motiv, indicele Dow Jones Industrial Average s-a derpeciat cu 0,5% la ora 10.22, S&P 500 - cu 0,6%.
-------------------------
Cotaţia aurului cu livrare în aprilie a crescut cu 1,1%, la 2.010,10 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 09.38, iar cea spot - cu 0,7%, la 2.006,25 dolari/uncie.
-------------------------
✓ Sony Interactive Entertainment, divizia de jocuri video a grupului japonez Sony Corp., şi producătorul nipon de console video Nintendo Co. au suspendat livrările de software şi hardware către Rusia.
✓ Compania alimentară elveţiană Nestle AG se retrage din Rusia.
✓ Producătorul american de ţigarete Philip Morris International Inc. şi cel britanic Imperial Brands părăsesc piaţa rusă.
✓ Producătorii de bunuri de larg consum Procter & Gamble (SUA) şi Unilever (Marea Britanie) îşi opresc investiţiile în Rusia.
✓ Lanţul american de restaurante fast-food McDonald's îşi închide centrele din Rusia, anticipând că această măsură va costa compania aproape 50 de milioane de dolari pe lună.
✓ Şi alte lanţuri americane - Starbucks, Yum Brands şi Papa John's - îşi opresc activităţile din Rusia.
✓ Retailerul american online Amazon.com a încetat livrările de produse în Rusia şi Belarus.
✓ Carlsberg, al treilea producător de bere din lume, nu va mai vinde marca sa emblematică în Rusia.
✓ Marriott International, unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume, nu va mai inaugra unităţi de cazare în Rusia şi sistează investiţiile în această ţară.
-------------------------
Ruşii înstăriţi încearcă să îşi transfere o parte din averile lor din Europa în Dubai, în ideea de a-şi proteja activele de înăsprirea sancţiunilor occidentale impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei, spun surse citate de Reuters, conform Agerpres. Dubai, hub-ul financiar şi de afaceri al Golfului Persic, este de mult tip un magnet pentru bogaţii lumii, iar refuzul Emiratelor Arabe Unite de a lua o poziţie în disputa dintre aliaţii occidentali şi Moscova a semnalat ruşilor că banii lor sunt în siguranţă acolo.
-------------------------
Partidul de guvernământ al preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită, a anunţat miercuri că o comisie guvernamentală a aprobat primul pas spre naţionalizarea activelor companiilor străine care părăsesc ţara, în contextul sancţiunilor economice, transmite Reuters, conform Agerpres. Comisia sprijină o lege care le permite firmelor deţinute în proporţie de peste 25% de străini din "state neprietenoase" să fie puse sub administraţie externă pentru a preveni falimentul şi a salva locurile de muncă, adaugă Rusia Unită, într-un comunicat pe aplicaţia Telegram.
Conform proiectului de lege, companiile care au anunţat că vor părăsi Rusia ar putea refuza să fie puse sub administraţie externă dacă în termen de cinci zile îşi reiau activităţile sau vând acţiunile, cu condiţia să fie păstraţi angajaţii şi să fie menţinută afacerea. Altfel, tribunalul va numi un administrator temporar pentru trei luni, după aceea acţiunile noii entităţi sunt scoase la vânzare, iar acţiunile vechi sunt lichidate, a informat Rusia Unită.
Luni, secretarul consiliului general al Rusiei Unite, Andrei Turceak, a propus naţionalizarea companiilor străine care şi-au sistat activitatea în Rusia după declanşarea invaziei în Ucraina.
-------------------------
Guvernul Rusiei a anunţat ieri că a interzis exporturile de echipamente de telecomunicaţii, medicale, auto, agricole, electrice şi tehnice, printre alte articole, până la finalul lui 2022, ca represalii la sancţiunile occidentale impuse Moscovei, transmite Reuters, conform Agerpres.
În total, peste 200 de articole au fost incluse în lista privind suspendarea exporturilor, care acoperă şi turbine, vagoane de cale ferată, containere şi alte bunuri.