Prim-ministrul Slovaciei ameninţă cu represalii împotriva Ucrainei după oprirea gazului rusesc

Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a anunţat că guvernul său ia în considerare măsuri de represalii împotriva Ucrainei, inclusiv tăierea ajutorului pentru refugiaţii ucraineni şi a livrărilor de electricitate, după ce Kievul a oprit tranzitul gazului rusesc către Slovacia, relatează euronews.

Într-un mesaj video pe Facebook, premierul slovac Robert Fico a declarat că partidul său, Smer, analizează posibilitatea tăierii alimentării cu energie electrică către Ucraina şi va solicita reluarea tranzitului de gaz sau compensaţii pentru pierderile financiare suferite de Slovacia din cauza opririi gazului rusesc. Potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, la 8 decembrie Slovacia găzduia 130.532 de refugiaţi ucraineni, majoritatea trecând direct graniţa comună.

Exporturile de gaz rusesc prin Ucraina au fost oprite la 1 ianuarie, după ce Kievul a refuzat să reînnoiască un acord de tranzit cu Gazprom, semnat înainte de invazia Rusiei. Slovacia a încercat repetat să-l convingă pe preşedintele ucrainean să prelungească acordul pentru a menţine fluxul de gaze ieftine către Europa, însă Zelenski a refuzat, susţinând că nu va permite altor ţări să profite financiar în detrimentul Ucrainei.

Premierul slovac, Robert Fico, a avertizat că oprirea gazului rusesc va creşte preţurile energiei în Europa şi va afecta mai mult Uniunea Europeană decât Rusia. Deşi Slovacia a găsit surse alternative pentru gaze, decizia Ucrainei ar duce la pierderi de 500 de milioane de euro pentru Bratislava, din taxe de tranzit pierdute.

Slovacia a semnat un contract pilot pe termen scurt pentru a cumpăra gaz natural din Azerbaidjan şi un acord pentru a importa gaz natural lichefiat din SUA prin Polonia. De asemenea, Slovacia poate primi gaz prin conductele din Austria, Ungaria şi Cehia.

Totuşi, premierul Robert Fico a afirmat că încheierea acordului de tranzit de gaz rusesc ar costa Uniunea Europeană 120 de miliarde de euro în următorii doi ani. În plus, oficialii din Moldova, care nu este membru al Uniunii Europene, au declarat stare de urgenţă în decembrie, anticipând penurii severe de gaze după oprirea tranzitului.

Comisia Europeană a declarat că Europa s-a pregătit pentru oprirea tranzitului de gaz rusesc şi că majoritatea statelor membre vor putea gestiona situaţia fără a depinde de aprovizionarea cu gaze din Rusia. Aceasta a subliniat că importurile de gaz natural lichefiat (GNL) şi sursele alternative de gaze prin conducte vor suplini lipsa gazului rusesc, asigurând securitatea aprovizionării în Uniunea Europeană.

"Ne aşteptăm ca impactul opririi tranzitului prin Ucraina asupra securităţii aprovizionării UE să fie limitat. Cele 14 miliarde de metri cubi pe an care tranzitează în prezent prin Ucraina pot fi complet înlocuite cu importuri de GNL şi prin conducte non-ruseşti pe rute alternative", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Euronews în decembrie.

Guvernul Poloniei a considerat încheierea acordului de tranzit de gaz rusesc o "victorie" împotriva Rusiei. Premierul slovac Robert Fico, care a menţinut relaţii strânse cu Moscova, a vizitat luna trecută pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre livrările de gaze. În timpul întâlnirii, Fico a ameninţat cu oprirea livrărilor de energie electrică de rezervă către Kiev, de care Ucraina depinde mult.

Polonia, în schimb, a declarat că va fi pregătită să îşi sporească exporturile de energie către Ucraina pentru a compensa eventualele pierderi pentru Slovacia. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Fico că ajută Rusia să "finanţeze războiul şi să slăbească Ucraina", adăugând că eforturile lui Fico de a menţine acordul sunt echivalente cu deschiderea unui "al doilea front energetic" împotriva Ucrainei, sub influenţa Rusiei.