PRIMA SENTINŢĂ CE INVOCĂ IMPREVIZIUNEA - DATĂ DE JUDECĂTORIA SECTORULUI II Instanţa a împărţit pe jumătate povara cursului CHF, între bancă şi client

Prima hotărâre luată de o instanţă judecătorească aplicând impreviziunea, după decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) pe Legea dării în plată, a fost pronunţată, zilele trecute, de Judecătoria sectorului 2 al Capitalei, într-un proces deschis împotriva Bancpost, a anunţat, ieri, avocatul Adrian Cuculis.

Cazul respectiv priveşte un dosar de credit în franci elveţieni (CHF), iar decizia justiţiei este luată pe fond, banca având posibilitatea să facă apel. Aceasta prevede împărţirea pe jumătate a poverii cursului de schimb CHF/leu între bancă şi client.

Decizia instanţei subliniază, conform portalului justiţiei: "Admite în parte cererea de chemare în judecată. Dispune adaptarea pentru viitor a clauzei stipulate în convenţia de credit nr. (...) «La încetarea acestei perioade, împrumutatul va plăti băncii creditul primit împreună cu dobânda şi comisioanele aferente la termenele şi în sumele convenite, în conformitate cu graficul de rambursare. Împrumutatul şi codebitorul său se obligă să restituie băncii, prin depunere de numerar la casieria băncii sau prin virament în contul de la pct. 2.1 creditul primit împreună cu dobânda şi comisioanele aferente în conformitate cu graficul de rambursare», în sensul că toate sumele datorate de reclamant în temeiul convenţiei de credit se vor calcula la o valoare CHF egală cu jumătate din diferenţa dintre cursul CHF de la momentul plăţii şi valoarea CHF de la momentul contractării, la care se va adăuga valoarea CHF de la momentul contractării. Dispune restituirea de catre pârâtă a sumelor excedentar încasate, în raport de formula de calcul mai sus menţionată, începând cu data introducerii acţiunii. Constată caracterul abuziv şi, în consecinţă, nulitatea absolută a clauzei stipulate în convenţia de credit nr. (...), sub aspectul perceperii comisionului de administrare şi de acordare credit «Clientul se obligă să plătească următoarele comisioane: comision de acordare credit de 2,5% din valoarea creditului şi comision de administrare lunară a creditului de 0.3% aplicat la valoarea soldului creditului». Respinge cererea în rest, ca neîntemeiată. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare".

Acest litigiu dă startul unei noi modalităţi de reechilibrare a contractelor de credit încheiate în CHF şi nu numai, fiindcă pe reechilibrare vor putea intra inclusiv contractele în euro sau orice altă monedă ce a cunoscut o creştere galopantă, consideră avocatul Cuculis, adăugând: "Decizia primită din partea Judecătoriei Sectorului 2 deschide poarta tuturor celor ce au pierdut litigiile pe îngheţarea cursului valutar, având astfel posibilitatea să îşi bazeze acţiunea de adaptare a contractelor de credit pe decizia CCR 623 şi pe vechiul cod civil ce prevedea în varianta scurta impreviziunea, iar cu ajutorul explicaţiilor date de către CCR în decizia 623, impreviziunea capătă greutate şi noţiune extinsă".

Avocatul explică formula de împărţire a riscului dispusă de instanţă: "Cursul de la momentul semnării 1,8857 minus cursul de la data plăţii - 23.02.2017 - curs CHF 4,2519 lei/franc rezultă 2,37 lei/franc. Aceşti 2,37 lei îi imparţi la 2 şi rezultă 1,185 lei/franc, la care adăugăm cursul de la data semnării, şi anume 1,88 şi rezultă un curs la zi de 3,07 lei/francul elveţian - curs îngheţat".

În urma acestei pronunţări, putem discuta pentru prima dată în România de adaptarea unui contract de credit, în sensul că împrumutatul nu urmează să plătească nici 1,8 lei/franc şi nici 4,2, ci o medie între sume, tocmai pentru ca acel contract să funcţioneze pe mai departe, a mai explicat Adrian Cuculis, menţionând: "Partea spectaculoasă a deciziei este că o să fie bază atât pentru litigiile referitoare la CHF, dar şi pentru litigiile în euro şi orice altă monedă ce a cunoscut o majorare galopantă. În urma pronunţării, ne aşteptăm ca toate instantele să aplice acestă variantă a impreviziunii şi să calculeze valoarea contractelor în aşa fel încât riscul să fie împărţit.

De asemenea, procedura împărţirii riscului valutar între bancă şi client poate fi folosită inclusiv pentru cei executaţi silit, având în vedere o altă pronunţare tot în premieră, prin care instanţa îngheţa cursul valutar pentru un executat silit în cadrul procedurii de executare silită".

Aplicând formula dispusă de instanţă la cursul de acum circa patru ani - aproximativ 3 lei -, iese o rată de 2,3 lei, ne-a spus Adrian Cuculis. Domnia sa susţine că banca trebuie să restituite şi comisioanele plătite în plus. "Dacă banca nu va face acest lucru de bună voie, aşa cum ar trebui, atunci va trebui să mergem din nou în instanţă".

Reprezentanţii Bancpost ne-au precizat că banca "a luat notă de hotărârea instanţei" şi că "îşi rezervă dreptul de a formula cale de atac în vederea soluţionării definitive a cauzei".

• Senatorul Zamfir: "Băncile nu vor refuza negocierea, pentru că sunt la colţ"

Este posibil ca reechilibrarea contractelor la condiţiile economice actuale să fie mai avantajoasă decât o conversie a creditelor la curs istoric, a spus, ieri, senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul Legii dării în plată, într-un seminar pe subiect. Domnia sa le-a explicat debitorilor: "Decizia CCR pe Legea dării în plată este una istorică şi ea ajută cu adevărat debitorii. Este adevărat că era mult mai simplu să se constate că Legea conversiei la curs istoric este constituţională. Dar haideţi să plecăm de la ce avem la acest moment. Nu aş dori să vă dau acum prea multe speranţe referitor la Legea conversiei. Realitatea este următoarea: Curtea Constituţională urmează să motiveze decizia pe Legea conversiei (...). Abia după aceea legea se va întoarce în Parlament şi Parlamentul va trebui să facă modificările pe care le va cere Curtea. Nu ştim care sunt acelea (...). Va trebui ca Legea să vină la Senat, apoi la Camera Deputaţilor şi, ulterior, probabil din nou la CCR. S-ar putea ca cel puţin un să mai dureze acest periplu al noii legi şi nu avem certitudinea că va ieşi aşa cum doriţi (...). Decizia Curţii pe Legea dării în plată este cu mult mai favorabilă legii decât îşi imaginau bancherii. (...) Este atât de uşor de înţeles această decizie, încât dacă există o implicare din parte dumneavoastră, vă ajută foarte mult. Eu nu-mi permit să vă cert, dar mulţi dintre dumneavoastră nu se implică (...). Neimplicarea unora merge până acolo încât nu se prezintă la procese. Fac notificări după ureche, iar instanţa le respinge pentru că sunt făcute prost (...). Am spus întotdeauna că scopul Legii dării în plată nu este să dea lumea casa la bancă. Scopul este negocierea, are efect de levier şi acest lucru a fost consfinţit de Curtea Constituţională. (...) Banca are obligaţia să renegocieze contractul. Decizia CCR spune foarte clar că renegocierea trebuie să fie una efectivă, raportată la condiţiile economice de astăzi ale dumneavoastră, adică la ce venituri aveţi. Trebuie să faceţi o notificare către bancă în care să solicitaţi băncilor reechilibrarea contractului. Nu vor refuza pentru că sunt la colţ. (...) Dacă băncile nu vor dori să negocieze, atunci o va face un judecător. Până şi Raiffeisen Bank acordă discount de 25% la conversie. Dacă a dat la prima strigare atât, atunci cu siguranţă că poate mai mult".

Senatorul Zamfir le-a mai spus debitorilor că, înainte să meargă în instanţă, să facă notificare de dare în plată, pentru ca toate plăţile să fie suspendate. Domnia sa a precizat: "Procesul va dura unul-doi ani. Dacă vor fi 20.000-30.000 de notificări, ce se va întâmpla? Că nu vor mai fi făcute plăţi. Se va ajunge tot la negociere. (...) Gradul de îndatorare stabilit de BNR este de 30%. Un judecător se poate raporta la acest reper în reechilibrarea contractului. Atunci, contractul poate continua cu o rată de cel mult 30% din venituri. Dumneavoastră aţi luat credite şi cu 70% grad de îndatorare. S-ar putea ca o reechilibrare de care vorbesc să fie mai avantajoasă decât o conversie la curs istoric. Iar gradul de îndatorare de 30% este maxim, el poate fi şi mai mic. Nu vă speriaţi, ci folosiţi-vă de ceea ce a spus CCR - că judecătorii pot reechilibra contractul.

Sunt sute de mii de oameni care au probleme cu creditele la bancă.

Dacă nu vă manifestaţi, o să vă încalece! Să fiţi încrezători, că acum aveţi soluţie! Am reuşit să facem un lucru mai mult decât darea în plată - să reaşezăm în România piaţa contractelor, indiferent că sunt sau nu bancare. Să nu mai aşteptăm după legea conversiei, pentru că avem un instrument foarte concret şi clar pe care îl putem utiliza".

Nu şi-a imaginat nimeni că lupta cu băncile va fi uşoară, a spus senatorul Daniel Zamfir, amintind: "Uitaţi-vă ce tunuri au pus pe noi în perioana aceea, a dezbaterilor pe legea dării în plată: primul ministru era împotriva noastră, Guvernatorul BNR era împotrivă, reprezentantul FMI era împotrivă, toata lumea era împotrivă. Spuneau că Legea dării în plată va duce la un dezastru, la risc sistemic. Care este rezultatul dezatrului? Piaţa imobiliară a crescut, piaţa construcţiilor merge bine. Şi, ce să vedeţi? Băncile au profit record, dublu faţă de media din Uniunea Europeană".

• Piperea: "Deciziile instanţelor la notificările de dare în plată sunt echilibrate"

Deciziile instanţelor la notificările de dare în plată sunt echilibrate, "chiar sensibil favorabile consumatorilor", a spus, ieri, avocatul Gheorghe Ppiperea. Specialistul, care a redactat acest proiect legislativ, a menţionat că există două instanţe cu 100% decizii favorabile consumatorilor la notificările făcute în baza acestei legi. Acolo oamenii s-au preocupat şi au avut grijă cum să-şi facă solicitările. În multe din cazurile respinse, acestea nu sunt corect făcute", a subliniat domnul Piperea.

Avocatul îi sfătuieşte pe clienţi să întocmească cererile de negociere, în baza Legii dării în plată, consultând un notar, un avocat sau un executor.

Conform deciziei CCR, Legea dării în plată priveşte orice fel de credite, inclusiv cele de nevoi personale, creditele în euro şi în lei, nu doar pe cele ipotecare în franci elveţieni, conform avocatului Piperea.

Avocatul s-a arătat iritat şi speriat de ceea ce se întâmplă în ultima vreme cu societatea noastră.

"Suntem într-o zonă de manipulare incredibil de periculoasă. Suntem Columbia Uniunii Europene. Polarizarea societăţii nu este între hoţi, corupţi şi tineri frumoşi şi liberi, ci între bogaţi, ultrabogaţi şi săraci.

Ne-am întors în timp, înainte de 1989, când se presupunea că suntem toţi egali, dar eram egali în sărăcie".

Gheorghe Piperea a mai amintit că există credite neperformante, uneori de 30%, iar debitorii respectivi au devenit "homeleşi", din membri ai clasei de mijloc: "Dacă este cineva care a contribuit la această situaţie de inegalitate, este sitemul bancar din România".

Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii Casei de avocatură Piperea şi Asociaţii, deciziile judecătoreşti luate în sectorul 1 al Capitalei sunt defavorabile consumatorilor în proporţie de 70%, în timp ce, în sectorul 3 din Bucureşti, hotărârile din instanţă sunt favorabile clienţilor în pondere de 70-80%. Jumătate din deciziile luate de instanţele din sectorul 4 sunt pentru clienţi, iar cealaltă jumătate - pentru bănci, pronunţările justiţiei din sectorul 5 fiind doar în proporţie de 40% favorabile consumatorilor.

Dacă la Bacău 70% din deciziile din instanţă sunt pentru consumatori, la Cluj şi Vaslui toate hotărârile judecătoreşti sunt favorabile clienţilor.