Indiferent de candidatul care va câştiga alegerile prezidenţiale din Statele Unite, este puţin probabil ca pieţele de capital să fie influenţate puternic pe termen scurt, însă ulterior, când politicile învingătorului vor fi puse în aplicare, impactul poate fi mai semnificativ, se menţionează într-un raport al Departamentului de Analiză al societăţii de brokeraj Prime Transaction, semnat de Marius Pandele.
"Dacă în anul 2016 o victorie a republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale, improbabilă la momentul respectiv, părea că va da o lovitură grea acţiunilor listate în Statele Unite şi, prin contagiune, celor internaţionale, realitatea a fost complet diferită, iar reacţia pieţei a fost favorabilă. Ulterior, Trump s-a dovedit un preşedinte foarte interesat de evoluţia indicilor bursieri, luând mai multe măsuri prin care a încercat să stimuleze creşterea acestora şi făcând presiuni chiar şi faţă de Rezerva Federală pentru menţinerea dobânzilor la nivel redus, deşi nu avea atribuţii în domeniul politicii monetare. În 2020, Joe Biden era văzut mai întâi ca un adversar al pieţelor de capital, apoi a început să fie digerat mai uşor, iar în final indicii şi-au regăsit direcţia ascendentă", se arată în raport.
Conform Prime, între momentul alegerilor din urmă cu patru ani şi finalul lunii trecute, indicele S&P 500 a avut o creştere de 65,5%, sau 13,42% anualizată, performanţă foarte apropiată de cea înregistrată între noiembrie 2016 şi noiembrie 2020, adică
perioada dintre alegerile care l-au adus pe Donald Trump la putere şi cele în care şi-a pierdut locul de la Casa Albă, când indicele a câştigat 62,14%.
"Faptul că Donald Trump şi Joe Biden au avut, în cele din urmă, mandate în care piaţa acţiunilor a mers într-un ritm asemănător (dacă extindem perioada cu încă un mandat în urmă, cel de-al doilea mandat al lui Barack Obama, calculat tot din noiembrie în noiembrie, a adus o creştere de circa 56% a indicelui S&P 500, deci tot în apropierea cifrelor de mai sus) sugerează că alegerile din Statele Unite au, în realitate, un impact mult mai mic asupra pieţelor de capital decât pare la prima vedere. În mandatul lui Donald Trump pandemia COVID a adus scăderi importante ale cotaţiilor, în timp ce în mandatul lui Joe Biden locul pandemiei a fost luat de războiul din Ucraina şi de creşterea ratei inflaţiei, însă de fiecare dată acţiunile şi-au revenit şi au adus randamente peste mediile istorice", se menţionează în material.
Conform celor de la Prime, în momentul de faţă probabilitatea cea mai mare este ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă, însă pot să apară surprize. "Rezultatul va depinde de capacitatea contracandidatei sale, Kamala Harris, de a-şi mobiliza electoratul, sau mai bine zis, de a mobiliza electoratul anti-Trump, în statele cheie. În cazul fostului om de afaceri, nucleul dur este întotdeauna activ şi disciplinat, aşa că nu e loc nici de mari îmbunătăţiri, dar nici de scăderi dramatice. În cazul democraţilor, baza electorală este mai mare, dar mai fragmentată, existând de multe ori categorii de alegatori care nu se simt reprezentate de candidatul partidului şi preferă să nu meargă la vot, aşa cum s-a întamplat în 2016", conform raportului.
În opinia analistului Prime, dacă în cazul lui Harris ne putem aştepta la o continuare a politicilor de centru-stânga ale actualului preşedinte, poate cu o tendinţă ceva mai mare către stânga, dar fără a ajunge aproape de o extremă, Trump este, la fel ca şi în trecut, imprevizibil. Este de aşteptat să preseze din nou pentru reduceri de taxe şi dobânzi, dar poate avea şi acţiuni care să dăuneze direct sau indirect pieţelor financiare, aşa cum au fost razboaiele comerciale pe care le-a iniţiat împotriva Chinei şi Uniunii Europene", se arată în raport.
Potrivit analistului, cel mai mare semn de întrebare legat de impactul revenirii lui Trump la Casa Albă asupra pieţei de capital nu are legatură cu economia, ci cu atitudinea sa faţă de conflictele militare existente în acest moment în lume sau care se prefigurează.
"Dacă în privinţa Orientului Mijlociu şi Taiwanului este de aşteptat să continue politica actuală a Statelor Unite, în privinţa Ucrainei nu se poate anticipa nimic, iar o eventuală schimbare de direcţie ar putea destabiliza întreaga Europă. Trecutul ne arată că discursul dur al fostului (şi posibil viitorului) preşedinte american nu este urmat întotdeauna de acţiuni pe masură, iar Congresul are, la rândul său, un cuvant important de spus, însă per total este clar că riscul de a vedea o înfrângere a Ucrainei şi eventual un atac al Rusiei asupra unei alte ţări europene ar fi mai mare cu el la putere decât cu Kamala Harris. Într-o asemenea situaţie, cel mai probabil şi pieţele de capital vor avea de suferit, indiferent câte reduceri de taxe sau dobânzi ar apărea în SUA", se arată în documentul semnat de Marius Pandele.
1. Pana la Trump si Harris
(mesaj trimis de Anonim în data de 05.11.2024, 00:28)
Pana la Trump si Harris trebuie sa veghem ca BVB sa nu dea cu fundul de pământ in anticiparea perspectivelor econimice locale.