Procesul atentatului de la Nisa începe la şase ani de la tragedie

Procesul atentatului de la Nisa din 2016 începe în 5 septembrie la Paris, semnalează AFP, conform Agerpres.

Cel mai sângeros atac terorist din Franţa după cele din 13 noiembrie 2015 a curmat vieţile a 86 de oameni, în seara Zilei Naţionale a Franţei. Tunisianul Mohamed Lahouaiej-Bouhlel, în vârstă de 31 de ani, a intrat cu un camion de 19 tone în mulţimea de pe Promenade des Anglais, adunată să asiste la focurile de artificii de 14 Iulie, aniversarea căderii Bastiliei.

Autorul direct al atentatului nu va fi prezent la proces - el a fost ucis pe loc de poliţişti, după ce a tras cu arma asupra lor.

După două zile, organizaţia Statul Islamic a revendicat atacul, însă anchetatorii nu au putut stabili o legătură directă a acestei organizaţie teroriste cu atentatul de pe Riviera franceză. Ei au ajuns la concluzia că pare să fie vorba mai degrabă de "o revendicare din pură oportunitate".

Curtea cu juraţi specială prezidată de judecătorul Laurent Raviot va trebui să stabilească vinovăţia a opt inculpaţi, printre care şi o femeie, membri ai anturajului lui Lahouaiej-Bouhlel sau intermediari în traficul de arme pentru acesta.

Trei dintre acuzaţi - Ramzi Kevin Arefa, Chokri Chafroud şi Artan Henaj (implicat într-un alt dosar) - se află deja în arest. Alţi patru - Maksim Celaj, Endri Elezi, Mohamed Ghraieb şi Enkeledja Zace - sunt sub control judiciar şi vor compărea liberi în faţa instanţei. Brahim Tritrou va fi judecat în contumacie, după ce s-a sustras controlului judiciar. Potrivit avocatului său, el este în prezent închis în Tunisia; justiţia franceză a emis un mandat de arestare pe numele lui.

Arefa, Chafroud şi Ghraieb sunt acuzaţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni cu caracter terorist, infracţiune care poate duce la condamnări de câte 20 de ani de detenţie. Arefa, care este recidivist, ar putea fi condamnat chiar la închisoare pe viaţă.

Ceilalţi cinci inculpaţi vor fi judecaţi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Ei ar putea primi pedepse cu închisoarea între cinci şi zece ani.

Niciunul dintre cei opt nu este acuzat de complicitate la omoruri sau de tentativă de omor în grup organizat, deoarece autorul este mort.

În proces s-au constituit până în prezent 865 de părţi civile, dintre care 39 de cetăţeni străini. Reprezentarea lor legală este asigurată de 119 avocaţi.

Ministrul justiţiei, Eric Dupond-Moretti, a declarat că înţelege frustrarea apropiaţilor victimelor, provocată de lipsa acuzaţiilor de complicitate. "Este umană", a apreciat el, promiţând totodată că "va exista o reacţie judiciară" şi "vom răspunde prin drept acestei barbarii".

Procesul ar urma să se încheie în 16 decembrie, cu şedinţe de marţi până vineri, dimineaţa şi seara.

Sala de judecată va fi aceeaşi folosită şi pentru procesul atentatelor din noiembrie 2015, soldate cu 130 de morţi la Paris şi în suburbii, şi - ca şi în cazul respectiv - totul va fi filmat şi înregistrat pentru posteritate.

Şedinţele de la Paris vor fi transmise în direct în Acropolis, palatul congreselor din Nisa, cu o capacitate de 500 de persoane, pentru părţile civile care nu pot asista. De asemenea, audierile vor putea fi accesate prin radio online cu un decalaj de 30 de minute de către părţile civile care solicită acest lucru, inclusiv din străinătate, cu traducere integrală în engleză.

Printre martori se vor afla şi fostul preşedinte francez Francois Hollande şi fostul ministru de interne Bernard Cazeneuve, aflaţi în funcţie în 2016.

Părţile civile, apropiaţii victimelor şi supravieţuitorii atentatului vor avea la dispoziţie cinci săptămâni pentru a depune mărturie.

Primele interogatorii ale acuzaţilor, apăraţi de 14 avocaţi, sunt aşteptate la începutul lui noiembrie.