Prodi: Autorităţile italiene nu vor recurge la expulzări în masă

Autorităţile italiene nu vor recurge la expulzări în masă şi vor acţiona aplicând legea şi garantând drepturile tuturor cetăţenilor, a declarat, ieri, premierul Romano Prodi, la finalul întâlnirii pe care a avut-o, la Roma, cu omologul său Călin Popescu-Tăriceanu. "Nu avem intenţia de a expulza în masă pe absolut nimeni şi autorităţile noastre vor acţiona în deplinul respect al legii, aşa cum este firesc într-un stat de drept", a subliniat Romano Prodi. El a arătat că măsurile de îndepărtare a cetăţenilor români care pun în pericol siguranţa publică nu au fost luate sub un impuls emoţional şi nu au fost nişte măsuri improvizate, ci se discuta despre un pachet de siguranţă publică de mai mult timp.

"Guvernul italian nu a adoptat măsuri improvizate, ci în deplin respect al drepturilor celor care vor să rămână în ţara noastră şi vor să muncească onest şi legal", a subliniat premierul Italiei.

Romano Prodi a dat, totodată, asigurări că nu se confundă autorul unei crime cu un întreg popor. "Episoadele care au dus până la uciderea Giovannei Reggiani nu au de-a face cu naţionalitatea celor responsabili. Sunt doar fenomene criminale şi atât. Într-o societate multietnică este cu totul natural să devină multietnică şi criminalitatea. Ca lideri politici şi instituţionali avem toată responsabilitatea şi nu trebuie să instrumentăm ignoranţa, prejudecăţile şi suspiciunea. Nu trebuie confundaţi delincvenţii cu lucrătorii oneşti şi nu trebuie să negăm oportunităţile celor care caută o viaţă mai bună în altă parte. Noi, italienii, ar trebui să ştim acest lucru pentru că mulţi ani am emigrat pentru o viaţă mai bună", a evidenţiat Romano Prodi, precizând că în cazul oricărei minorităţi există un anumit procent de criminalitate. Romano Prodi a subliniat că reacţia societăţii italiene de îngrijorare faţă de actele de criminalitate a fost una justă, dar a existat şi reacţia oamenilor de afaceri italieni care au spus că tendinţele xenofobe aduc prejudicii afacerilor lor şi ambelor ţări.

La rândul său, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a reiterat faptul că nu poate exista toleranţă pentru criminalitate. "Ca prim-ministru al României nu pot să îngădui încălcarea legii de către cetăţenii români, nici în România, nici în alt stat. Când se află în alte state, cetăţenii români trebuie să respecte legislaţia statului gazdă. Prin urmare, nu pot avea niciun fel de toleranţă pentru cei implicaţi în activităţi infracţionale. Ei trebuie să suporte consecinţele legii", a declarat Tăriceanu.

Şeful Executivului de la Bucureşti a subliniat că pachetul de măsuri adoptat de Guvernul Italiei nu vizează comunitatea de români care trăiesc şi muncesc cinstit în Italia. "Nu este corect să se pună egalitate între comunitatea românească, alcătuită în majoritate covârşitoare din oameni corecţi şi cinstiţi, apreciaţi de cei cu care lucrează sau pentru care lucrează, şi un număr redus de indivizi care comit infracţiuni", a subliniat premierul Tăriceanu. El a precizat că libertatea de mişcare este un drept comun al cetăţenilor Uniunii Europene, iar fluxurile migratorii nu constituie o noutate europeană. "Eu nu am avut privilegiul de a călători liber până în 1990, în momentul căderii comunismului. Apoi am avut posibilitatea de a călători şi am constatat că fenomenul fluxurilor migratorii nu reprezintă o noutate. Ca italieni ştiţi mai bine, din anii 50-60. În anii "90, în Occident, am văzut foarte mulţi spanioli, portughezi, iar ulterior foarte mulţi polonezi", a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.