Producţia de petrol din Rusia, estimată să se menţină stabilă până în 2025

Producţia de petrol a Rusiei este estimată să rămână stabilă până în 2025, conform viceministrului Energiei, Pavel Sorokin, informează Reuters, menţionând că Moscova vrea să-şi facă rezerve ca să-şi consolideze livrările de profil.

Rusia a decis să-şi reducă producţia de ţiţei cu 500.000 barili pe zi (bpd) până la finalul anului curent, ca să susţină preţul petrolului - important pentru veniturile bugetare.

"Conform actualelor previziuni, producţia de petrol va fi la un nivel stabil până în 2025", a declarat Sorokin pentru revista Neftegazovaya vertikal.

Sancţiunile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru barilul de ţiţei, impus de grupul statelor puternic industrializate (G7), au făcut ca ţiţeiul rusesc Urals să se vândă la un discount semnificativ faţă de ţiţeiul Brent - de referinţă în Europa.

Veniturile obţinute de Rusia din exporturile de petrol şi gaze s-au situat anul trecut la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari). Diminuarea acestor venituri a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru acoperirea deficitului bugetar care a crescut din cauza costurilor generate de invadarea Ucrainei.

Luna trecută, analiştii băncii americane JP Morgan Chase apreciau că Rusia va putea să-şi menţină producţia de petrol la nivelul de dinaintea invadării Ucrainei în urma cererii solide din China şi India, dar s-ar putea confrunta cu dificultăţi în redirecţionarea unora din exporturile sale petroliere în afara Europei.

Vorbind despre planurile de a construi facilităţi de stocare a petrolului, Sorokin a explicat că sunt analizate diverse proiecte, precizând: "Astfel de rezerve ar spori flexibilitatea livrărilor, ţinând cont de actuala situaţie de pe pieţele internaţionale, de volatilitatea ridicată şi de preţul ţiţeiului".

În prezent, Rusia nu are facilităţi masive de stocare a petrolului.

• PIB-ul Rusiei, estimat să urce cu 1,2% în 2023

Ministerul Economiei din Rusia a revizuit recent în creştere estimările privind evoluţia PIB-ului ţării în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente, transmite Reuters.

Săptămâna trecută, şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an, notează Agerpres. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI.

Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026.

În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%.

Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari.

Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, consemnând a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale.

• OPEC: "Consumul mondial de petrol - cu 2,3% mai mare în 2023, faţă de 2022"

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a menţinut recent nemodificate estimările privind consumul mondial de petrol în 2023, la circa 101,9 milioane de barili pe zi (mbz), cu 2,3% mai mult faţă de 2022, dar a revizuit uşor în scădere cererea în ţările bogate din Europa, unica regiune la nivel global unde este preconizată o diminuare, relatează agenţia EFE.

Conform noilor previziuni, incluse în raportul pentru luna aprilie privind piaţa, OPEC estimează că în ţările europene mai industrializate consumul va scădea cu 0,3% comparativ cu anul trecut, la 13,46 mbz, notează Agerpres.

În raport, OPEC preconizează un consum mai mic faţă de cel calculat în urmă cu o lună în toate trimestrele anului şi reaminteşte că deja, în decembrie 2022, cererea s-a redus pentru a patra lună consecutiv în regiune.

"Cererea de petrol a fost afectată de slăbirea rezultatelor macroeconomice şi evoluţia geopolitică a regiunii", a menţionat OPEC săptămâna trecută, reamintind că, deşi inflaţia a scăzut până la 9,2%, este în continuare mult peste obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru zona euro.

Totuşi, organizaţia are încredere că în trimestrul al treilea va avea loc o anumită redresare a consumului, impulsionată de utilizarea combustibilului pentru aviaţie şi de benzină, dar avertizează că vor persista riscurile, din cauza "persistentei posibilităţi de recesiune în regiune".

În restul lumii, China şi India vor continua să înregistreze creşteri ale cererii, cu majorări în jur de 5% faţă de anul anterior. Cei doi giganţi asiatici vor consuma împreună, în 2023, conform acestor calcule, 21 mbz, echivalentul a 20% din consumul mondial al Planetei.

În ceea ce priveşte China, OPEC semnalează că cererea a revenit în forţă odată cu eliminarea politicilor restrictive de luptă împotriva pandemiei de Covid-19 şi că mobilitatea internă şi călătoriile cu avionul sunt aproape de 80% din nivelurile prepandemie.

În America Latină, consumul de petrol va creşte cu 0,16 %, un nivel apropiat de cel calculat în raportul anterior.

Creşterea mobilităţii şi a transportului aerian explică în bună parte această majorare, conchide OPEC.