"Profesionalismul de la nivelul guvernului are mari lacune"

Reporter: Potrivit estimărilor INS, economia noastră se află pe un trend crescător. Care este realitatea din mijlocul oamenilor de afaceri?

Cristian Pârvan: Este foarte bine că statistic economia merge bine, însă, în ceea ce priveşte durabilitatea, ne temem că avem încă o problemă majoră.

Economia trebuie privită pe bu­căţi, pentru a cere celor care decid măsuri în funcţie de domeniu. Sunt sectoare care, aparent, nu au nevoie de prea multe intervenţii, dar sunt şi domenii în care intervenţiile ar fi benefice.

Industria alimentează în continuare PIB-ul şi ar trebui să fie una din preocupările majore ale Guvernului, construcţiile vin în urma dezvoltării economice, serviciile sunt legate strict de veniturile oamenilor, iar în ceea ce priveşte comerţul, lumea a devenit mai precaută.

Reporter: Care este sectorul economic unde statul ar trebui să intervină imediat?

Cristian Pârvan: Cea mai cunoscută şi refuzată măsură este susţinerea financiară a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Această ţesătură economică este cea care susţine şi marile afaceri şi, în general, asigură stabilitatea macro-economică, având în vedere ponderea pe care o reprezintă în economie prin cifra de afaceri, dar mai ales prin numărul de locuri de muncă.

Faptul că Marea Britanie a decis că trebuie să ajute IMM-urile şi au pompat bani, nu prin bănci, ci prin vehicule speciale, iar economia aces­tui stat a început să-şi revină arată că ţări importante se preocupă de IMM-uri şi în mod particular de producţie. Diferenţa dintre noi şi ei este că industria românească se bazează majoritar pe sectorul auto şi aproape 100% pe inovarea, creaţia şi comanda pentru export. Numărul de produse româneşti concepute şi realizate în ţara noastră este nesemnificativ. În aceste condiţii, în momentul în care zona euro sau economia mondială vor avea probleme, acestea se vor repercuta direct în comenzile şi, ca urmare, în nivelul producţiei din Româ­nia.

Reporter: Ce ar putea face Guvernul pentru stimularea construcţiilor?

Cristian Pârvan: În construcţii, avem o problemă pe care de câţiva ani încercăm s-o rezolvăm. În timp ce toate ţările au luat măsuri în vederea rezolvării acestei situaţii, la noi nu se întâmplă nimic.

Faptul că piaţa este blocată are repercusiuni asupra multor industrii, în cadrul cărora activează în special producătorii de materiale de construcţii, de finisaje, de instalaţii. Pe piaţa noastră nu se construieşte, iar ceea ce s-a construit până acum câţiva ani este considerat bulă speculativă, fapt adevărat din punct de vedere economic. Există o mulţime de blocuri care stau nefolosite de ani de zile şi care se degradează. Cei care au riscat în investiţiile din imobiliare au riscat banii din bănci, care acum au o situaţie precară, iar aceas­tă situaţie se repercutează asupra celor care au nevoie de bani pentru afaceri corecte sau asupra populaţiei, care-şi procură bunuri prin credit. În vederea dării în folosinţă a activelor neutilizate, există o serie de soluţii pe care noi le recomandăm de ceva timp, dar statul nu face nimic, piaţa imobiliară rămâne blocată, iar construcţiile n-au cum să progreseze.

Reporter: În ce măsură populaţia apelează la servicii?

Cristian Pârvan: În ultima vreme, veniturile sunt din ce în ce mai mult consumate pe cheltuieli obligatorii, în­trucât la noi a crescut factura la energie, precum şi cheltuielile cu produse ca băuturile şi ţigările, în urma majorării accizelor. De aceea, populaţiei îi rămân puţini bani pe care să-i investească în servicii, iar consumul scade.

Reporter: În condiţiile în care creditarea este îngheţată, la ce tipuri de finanţare apelează companiile?

Cristian Pârvan: Marile companii au linia lor de finanţare directă. Problema majoră este în rândul firmelor mici şi mijlocii, care au apelat în esenţă la resurse proprii, în măsura în care au beneficiat de acestea. În general, IMM-urile au menţinut o creştere minoră a salarizării şi s-au abţinut să facă investiţii, acestea scăzând la nivel de ţară, pentru că şi statul, în loc să identifice alte soluţii pentru creşterea economiei, reduce investiţiile. Explicaţiile guvernanţilor sunt cel puţin aberante. Nu poate veni ministrul bugetului să spună că a avut exporturi mari şi că de aceea nu a încasat TVA. Faptul că am avut exporturi importante înseamnă că au fost menţinute locurile de muncă, fiind încasate toate impozitele aferente acestora, s-a consumat energie, domeniu din care, de asemenea, au fost plătite taxe etc. De fapt, guvernanţii vor să acopere scăderea consumului.

Reporter: Ce noutăţi aveţi cu privire la măsura privind plata TVA la încasarea facturii?

Cristian Pârvan: Niciuna. Aceas­tă măsură ne-a fost prezentată ca fiind una salutară. Am susţinut-o şi noi, dar autorităţile au promis că vor face un raport, pentru a vedea dacă este sau nu sustenabilă. Unde este raportul? L-a văzut cineva? Nu. Din păcate, acest fapt arată în continuare o proastă gândire a folosirii banilor publici.

Reporter: Referitor la banii publici, cum comentaţi faptul că schema de minimis a fost blocată?

Cristian Pârvan: Prima problemă referitoare la minimis a fost nivelul resurselor, în condiţiile în care au fost acordate nişte linii de credit pentru IMM-uri către bănci, iar BNR nu s-a interesat ce au făcut instituţiile bancare cu aceşti bani. Nu avem niciun raport despre fondurile respective. De fapt, băncile au luat bani ieftini de la finanţatorii internaţionali pentru susţinerea IMM şi şi-au echilibrat starea lor financiară, nu au dat creditele.

În Ungaria, de exemplu, Banca Naţională le-a spus instituţiilor bancare că le dă echivalentul a 1,5 miliarde euro cu zero dobândă, pentru ca acestea să dea mai departe IMM-urilor credite cu maxim 2% dobândă. Iată o măsură pe care un guvern o adoptă. Noi am alocat cele 500 milioane euro pentru schema de minimis, abordând o procedură lăudabilă de înscriere - pe platformă electronică -, dar pregătirea adminis­trării măsurii a lăsat de dorit.

În legătură cu acest program, se mai pune şi întrebarea dacă economia noastră este în situaţia să aloce bani fără niciun criteriu...

Reporter: Cum decurg proiectele companiilor finanţate din fonduri UE?

Cristian Pârvan: Ne uimeşte slabul interes privind singurul program care mai este presuspendat - POSCCE. Nu doar că nu mai putem demara anumite proiecte pe acest program, dar sunt unele începute pe care nu le putem continua, ca urmare a lipsei finanţării. De asemenea, este absurd ca Guvernul să stea cu facturi de miliarde de euro netrimise la Bruxelles pentru rambursarea banilor.

Reporter: Trecând la privatizările pe care Executivul încearcă să le realizeze, cum vedeţi modul în care este derulat acest proces în cazul CFR Marfă?

Cristian Pârvan: În primul rând, noi suntem foarte deranjaţi de modul în care este atacat un om de afaceri român (n.r. Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român, care a câştigat licitaţia pentru privatizarea CFR Marfă). Până la proba contrarie, nu putem considera că acest om de afaceri român este mai necinstit decât alţi oameni de afaceri. Este foarte grav şi inacceptabil să fie atacat în aşa fel, mai ales când acest lucru este făcut de decidenţii politici. Nu au nicio scuză şi niciun fel de înţelegere din partea mediului de afaceri pentru modul în care denigrează fără niciun fel de dovezi un investitor autohton.

Este clar că preşedintele Băsescu face astfel de declaraţii pentru a afecta activitatea Guvernului. În acelaşi timp, Executivul demonstrează că nu are nişte politici. Noi am avut discuţii cu FMI şi am întrebat de ce suntem obligaţi să privatizăm compania feroviară. Răspunsul a fost că nu s-a cerut privatizarea, ci stoparea pierderilor. Dacă există un om de afaceri român care face profit pe domeniul feroviar, ne întrebăm de ce Guvernul nu-i propune să asigure managementul căii ferate, nu să cumpere, cu condiţia ca într-un timp stabilit să facă profit. Am propus această soluţie, dar nu s-a vrut. Ca o paranteză, la Oltchim îl aveam pe Ştefan Vuza care face profit la Borzeşti (n.r. proprietarul SCR Grup, din care face parte Chimcomplex Borzeşti). De ce nu i se dă managementul lui, să facă profit în doi ani la Oltchim? Guvernul a încercat să se derobeze de orice fel de răspundere şi se limitează la aceste aşa-zise privatizări care nu înseam­nă decât o înstrăinare şi o reducere permanentă a capitalului româ­nesc.

Faptul că nu mai avem capital este o mare minciună. Avem capital, dar este folosit în mod necorespunzător. Pentru oamenii simpli este ca şi cum cineva ar primi la nuntă un apartament complet mobilat şi utilat, după care începe să bea şi vinde totul din casă. Asta am făcut noi cu capitalul românesc: l-am vândut şi am cheltuit banii pe mâncare şi băutură.

Revenind la CFR Marfă, în cazul unei privatizări şi a unui proces financiar de o astfel de anvergură, nimeni nu are banii în sertar. Suntem extrem de curioşi în ceea ce priveşte avizul Consiliului Concurenţei, pentru că sunt multe decizii discutabile pe care această autoritate le-a adoptat până acum.

Reporter: Ce opinie are mediul de afaceri în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană?

Cristian Pârvan: Punctul nostru de vedere în ceea ce priveşte Roşia Montană nu cores­punde cu cel al oficialilor. O ţară care-şi propune să crească economic prin exploatarea resurselor naturale, prin agricultură şi energie nu este compatibilă cu un model european. Nu cunosc un exemplu de ţară europeană care creşte prin aceste trei elemente. În ţările dezvoltate, ponderea în PIB a celor trei sectoare este extrem de mică. Nu renunţă la ele, dar nu se bazează pe ele pentru creşterea economică.

Există exemple, ca Norvegia, în care din exploatarea petrolului se câştigă foarte mult, dar acolo vorbim despre o companie norvegiană care câştigă enorm, exploatarea petrolului nefiind cedată altcuiva pentru ca statul să câştige din redevenţe.

Există o strategie a României prin care au fost acordate licenţe de explorare în Marea Neagră în 1992. Nimeni nu a ştiut cum, dacă s-a făcut licitaţie şi pe ce criterii.

Am dat licenţe la Roşia Montană în baza cărei strategii? Cine a ştiut? Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) demonstrează opacitatea totală a deciziei guvernamentale în aceste chestiuni extrem de importante. Dacă ne uităm pe site-ul ANRM, nu găsim raportul de activitate pe 2012, ceea ce este incalificabil. Pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Ener­getic (ANRE), din 2012 nu mai găsim preţul gazelor de import, lucru care până anul trecut nu s-a mai întâmplat. Totul este făcut intenţionat.

La noi este ca la nimeni altcineva. Companiile româneşti din domeniul petrolier nu există decât prin vreo două iniţiative private care au făcut eforturi proprii pentru a se dezvolta. Avem un caz care ar trebui să pună pe gânduri decidenţii. Cum este posibil ca forările din Marea Neagră să fie încredinţate unei companii americane, iar compania noastră (n.r. Grup Servicii Petroliere, controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu), ce a demonstrat per­formanţă, câştigând contracte în America Latină şi aşa mai departe, nu a putut câştiga un contract în România?

Reporter: Ce perspective există pentru următorul an?

Cristian Pârvan: Semnalele sunt negative şi în ceea ce priveşte perspectivele. Avem un acord de parteneriat cu CE, în faza de pregătire, dar nu este acceptat ca fiind un suport pentru activitatea viitoare. Am fi aşteptat să ni se spună că vom avea un buget multianual. S-au angajat toţi să facă un astfel de buget. Ar fi fost un instrument care să dea garanţie asupra stabilităţii din punct de vedere al mediului de afaceri.

Reporter: Cum ar trebui să arate Guvernul nostru pentru ca cel puţin o parte din toate aceste lucruri să se îndrepte?

Cristian Pârvan: Să dea dovadă de mai multă competenţă şi de mai multă dragoste pentru viitorul aces­tei ţări. Ceea ce se face acum va afecta pe termen lung România. Ţările mature încearcă şi ele în această perioadă să vadă cum se poziţionează şi ce trebuie să facă pentru viitor, lucru pe care ar trebui să-l facem şi noi. Lipsa politicilor publice se simte atât în învăţământ, unde sunt şcoli cu clase zero în două schimbri şi şcoli fără autorizaţie pentru că nu au utilităţi, cât şi în sănătate, unde încă nu avem o strategie pentru a atrage fonduri europene şi unde lipseşte producţia de vaccinuri. Toate aceste lucruri ne arată că profesionalismul de la nivelul guvernului are mari lacune.

Reporter: Mulţumesc!