Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.13/2022 pentru modificarea pct.II subpct.1 din anexa la OUG nr.120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, a fost adoptat, ieri, de Senat în calitate de primă cameră sesizată.
Actul normativ a întrunit 84 de voturi pentru şi 24 de abţineri şi va fi înaintat Camerei Deputaţilor, care este for decizional. În cadrul dezbaterilor generale, senatorul independent Diana Şoşoacă a spus că acest act normativ nu ar fi trebuit emis de Guvern, deoarece nu reprezenta o urgenţă, ci putea să treacă rapid prin Parlament, dacă se dorea acest lucru. Ea a arătat că în urmă cu doi ani, o statistică arăta că peste o treime din legile din ţara noastră sunt date de Guvern şi nu de Parlament. "Din exportatorii care mai sunt, credeţi că cei fără pile sau relaţii la partidele politice vor avea vreodată şansa de a participa la târgurile şi expoziţiile internaţionale? Legea trebuie să menţioneze ajutoare pentru toţi exportatorii nu doar pentru clientela politicului", a spus Diana Şoşoacă.
Senatorul Mircea Dăneasa, din partea AUR a arătat că proiectul de act normativ, deşi este unul benefic, vine prea târziu, după ce mai multe firme româneşti şi-au închis activitatea, din cauza faptului că nu au putut să îşi promoveze la export produsele realizate. El a prezentat cazul ultimei fabrici de sticlă din ţară care şi-a închis de curând activitatea, fabrica din Suceava, a cărei producţie era destinată 100% pentru export şi a susţinut că ear fi nevoie şi de reglementări speciale pentru exportatorii aflaţi în dificultate.
În replică, Lorand Antal (UDMR), a spus: "Situaţia de fapt de astăzi este că nu există promovare a exportului. Există o narativă nesănătoasă privind iniţiativa prin care s-a eliminat promovarea exportului. Pot fi de acord ca printr-o iniţiativă ulterioară să stabilim ce domenii trebuie să promovăm la export".
Conform actului normativ, Programul de promovare a exportului va fi administrat de către Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului şi va finanţa, parţial, din fonduri de la bugetul de stat mai multe tipuri de acţiuni printre care se numără: participări ale operatorilor economici români, cu stand sub pavilion naţional, la târguri şi expoziţii cu caracter internaţional, organizate în statele membre ale Uniunii Europene şi în ţările terţe; participări individuale ale operatorilor economici români la târguri şi expoziţii cu caracter internaţional organizate în statele membre ale Uniunii Europene şi în ţările terţe, cu stand de prezentare a produselor/serviciilor, la misiuni economice desfăşurate înstrăinătate, precum şi la manifestări internaţionale, organizate în format virtual, pentru care sunt solicitate taxe; participarea potenţialilor exportatori români la misiuni economice desfăşurate în străinătate, cu caracter exploratoriu, coordonate în parteneriat public-privat de către reprezentanţii ministerului de resort; organizarea şi funcţionarea expoziţiilor externe temporare, itinerante, realizate în parteneriat public-privat pe pieţe de interes pentru exportul românesc, la propunerea Consiliului de Export; realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe, pe baze concurenţiale.