PROGRAMUL POLITIC PONTA III Programul politic Ponta 3, în Parlament

Guvernul îşi propune, în noul program, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene între 50-80% până la sfârşitul anului 2015, singura schimbare majoră faţă de programul de guvernare adoptat în 2012 fiind legată de rolul Ministerului Fondurilor Europene ca autoritate de management. La 7 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să răspundă "unei provocări majore", mai ales în contextul crizei economice şi al unui nivel scăzut de trai - de la o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune nerambursabile de aproximativ 10% - a precedentei guvernări - trebuie să ajungă, până la sfârşitul lui 2015, în intervalul 50%-80% bani europeni utilizaţi şi returnaţi de Comisia Europeană, se arată în document.

Potrivit programului, fondurile europene ar trebui să aducă la bugetul public şi la bugetele private, în medie, peste 4% din PIB anual.

Guvernul are ca obiective majore pentru anii următori folosirea a cât mai mult din fondurile existente până la sfârşitului lui 2015, "recuperând întârzierile acumulate în trecut", precum şi negocierea şi implementarea "mult mai bine" a fondurilor aferente perioadei viitoare de programare (2014-2020), "învăţând din lecţiile trecutului".

Singura modificare majoră la capitolul fonduri europene, este cea referitoare la statutul Ministerului Fondurilor Europene.

Astfel, în programul de guvernare 2013-2016 se preciza că MFE va avea "funcţia de Autoritate de Management unică, asigurând un sistem de management suplu, coerent, unitar şi performant".

În noul program, apar trei Autorităţi de Management. Pe lângă MFE, vor avea rol de Autoritate de Management şi MDRAP şi MADR, deoarece au demonstrat "performanţă în absorbţia fondurilor europene şi dispun de capacitate şi expertiză".

Un alt obiectiv nou constă în subvenţionarea pe durată determinată a locurilor de muncă din mediul privat, pentru unele categorii de persoane: studenţi în ani terminali, tineri absolvenţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, persoane fără adăpost, persoane care trăiesc din venitul minim garantat, şomeri, persoane peste 45 de ani, inclusiv pensionari, prin plata salariilor acestora din Fondul Social European, respectiv prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Guvernul îşi propune să evalueze "urgent şi realist" posibilităţile reale de implementare şi absorbţie ale fiecărui program operaţional şi, în mod special, a proiectelor majore care concentrează cea mai mare parte a fondurilor europene. În funcţie de concluziile acestei evaluări, vor fi lansate rapid proiecte majore suplimentare, în special în infrastructura de transport şi mediu.

Executivul va continua eforturile de implementare a măsurilor de remediere a deficienţelor constatate de Comisia Europeană în funcţionarea sistemelor de management şi control ale programelor operaţionale în vederea deblocării situaţiei şi reluării plăţilor de la Comisia Europeană.

Totodată, se are în vedere evaluarea performanţelor şi sincopelor administrative ale sistemului de management şi control al fondurilor europene din perioada precedentă pentru a propune Guvernului României măsuri de simplificare şi evitare a supraproceduralizării şi birocraţiei excesive. În document se menţionează faptul că vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructura ca "factor-cheie" în modernizarea României, iar finanţarea europeană va fi orientată "către creşterea reală a competitivităţii, şi nu doar pentru proiecte cu valoare economică scăzută". "România trebuie să-şi orienteze resursele în investiţii în ramuri ce susţin producţia internă şi în poli de dezvoltare (de exemplu, clustere de excelenţă inginerească şi de cercetare) pentru a ajunge la nivelul de performanţă al celorlalte state membre", se arată în program.

Guvernul îşi propune pregătirea "portofoliului de proiecte pentru finanţare în cadrul anvelopei financiare 2014-2020, precum şi demararea acestora", precum şi simplificarea legislaţiei aferentă promovării şi aprobării proiectelor de investiţii din România.

Pe baza experienţei în derularea proiectelor de investiţii cu finanţare internaţională din perioada 2000-2012, vor fi revizuite condiţiile de contract de lucrări aplicabile proiectelor cu finanţare publică.

De asemenea, va fi consolidat mecanismul de prevenire şi identificare ex-ante a conflictului de interese în achiziţiile publice, prin intermediul Agenţiei Naţionale de integritate care va beneficia de dezvoltarea unui sistem informatic integrat pentru analiza şi generarea de atenţionări privind potenţiale situaţii de conflict de interese.

Executivul îşi propune îmbunătăţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene prin coordonarea unitară a instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control a fondurilor structurale şi de coeziune şi prin eliminarea suprapunerilor administrative între autorităţile de management, organismele intermediare şi beneficiari. În plus, va fi instituit un sistem de monitorizare a proiectelor majore la faţa locului pentru a evita blocaje şi pierderea finanţării.

Documentul precizează că vor fi susţinute parteneriatele public-privat, ca alternative şi soluţii complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanţate de Uniunea Europeană.

• Sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire

Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea că "sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale", se arată în noul program al Guvernului.

"Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom susţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică", conform planului Guvernului.

Documentul prevede introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV), bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. Guvernul consideră că astfel sunt eliminate nedreptăţile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor şi se creează posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură.

Este menţionată şi creşterea responsabilităţii pentru veniturile de bătrâneţe ale persoanelor care lucrează în activităţi ocazionale şi sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activităţi.

• TVA de 19%, reducerea CAS şi impozitul diferenţiat pe venitul salarial

Revenirea TVA la nivelul de 19%, lărgirea bazei de impozitare, reducerea CAS cu 5 procente şi impozitul diferenţiat pe venitul salarial sunt principalele măsuri financiar-fiscale prevăzute în programul politic pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului. Potrivit documentului trimis Parlamentului, Guvernul îşi propune o serie de direcţii de acţiune în orizontul 2014-2016.

"Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin: a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale. Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite. Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit", se arată în programul politic al Executivului.

Documentul mai prevede alinierea la media europeană a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului, scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, stimularea mediului de afaceri în limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomică, prin simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători.

"Analizăm extinderea reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%. Stimulăm astfel producătorii interni şi reducem evaziunea fiscală din zona produselor alimentare. Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite", se precizează în programul adoptat de Guvern.

• Finalizarea autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti şi a centurii Bucureşti

Finalizarea autostrăzii Nădlac -Arad-Bucureşti, pentru a lega România de Europa (Coridorul IV), şi a centurii Bucureşti la profil de autostradă, nord şi sud, reprezintă principalele obiective în domeniul transporturilor rutiere cuprinse în programul politic al Guvernului. În plus, noul Executiv îşi propune continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, la Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic. De asemenea, se urmăreşte demararea mai multor proiecte, printre care se numără autostrada Vest-Est Târgu Mureş -Iaşi-Ungheni, Coridorul IX paneuropean - autostrada Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani şi proiectul autostrăzii de Sud Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timişoara. Tot în domeniul rutier, programul prevede realizarea a 50 de variante de ocolire a marilor oraşe.

În ceea ce priveşte taxarea reţelei de autostrăzi, aceasta va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat şi de operat, şi mai practic pentru utilizatori).

În transportul pe calea ferată, programul se axează pe implementarea restructurării companiei în vederea redresării economico-financiare în conformitate cu Acordul cu Fondul Monetar Internaţional. "Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfăşurată, 60% să fie adusă la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport", se precizează în documentul citat. Tot în transportul pe calea ferată se mai urmăreşte atragerea de capital privat pentru realizarea unor proiecte precum construirea liniei de mare viteză pe secţiunea Curtici-Bucureşti-Constanţa, modernizarea Gării de Nord din Bucureşti şi a Gării de Nord din Timişoara, construirea liniei noi de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea şi construirea infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin. Pentru transportul de călători pe calea ferată se urmăreşte regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului, dar şi implementarea unui sistem de ticketing electronic integrat şi a unui sistem de emitere a legitimaţiilor de călătorie în tren, pentru dezvoltarea unui transport de călători eficient într-un sistem competitiv.

• Capitolul privatizării CRF Marfă, cu greşeli

În cazul transportului de marfă, programul prevede relansarea activităţii societăţii naţionale feroviare româneşti de marfă prin management profesionist, orientat pe obţinerea de profit şi, abia după atingerea unui anumit nivel de creştere economică, vinderea unui pachet minoritar de acţiuni.

Premierul Victor Ponta precizează că programul de guvernare conţine o greşeală la capitolul CFR Marfă, fiind vorba despre vânzarea unei participaţii majoritare.

Transportul cu metroul va fi îmbunătăţit prin extinderea reţelei, care cuprinde finalizarea tronsonului 1 Mai-Laminorului, execuţia tronsonului Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon şi execuţia tronsonului Piaţa Victoriei-Aeroportul Băneasa- Aeroportul Henri Coandă.

În transportul aerian, se are în vedere, printre altele, continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM şi de pregătire a acesteia pentru privatizare, în condiţii de piaţă favorabile.

Tot prin programul politic, autorităţile îşi propun realizarea a cinci centre intermodale principale (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Braşov) şi a 6 centre secundare (Craiova, Cluj, Târgu Mureş, Suceava, Giurgiu şi Piteşti) prin accesarea unor proiecte cu finanţare europeană.

De altfel, programul prevede că pentru toate lucrările de transporturi se vor folosi cu prioritate fonduri europene şi fonduri extrabugetare.

• Proprietarii şi concesionarii terenurilor aflate în ariile naturale protejate vor primi compensaţii

Proprietarii şi concesionarii de terenuri aflate în ariile naturale protejate vor primi compensaţii imediat ce metodologiile de acordare a acestora vor fi stabilite, se menţionează în Programul politic. Potrivit documentului, la capitolul dedicat conservării biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, se are în vedere îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional pentru un management coerent al reţelei de arii naturale protejate, cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes comunitar şi stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora. De asemenea, planurile de management pentru ariile naturale protejate şi stabilirea metodologiilor de acordare a compensaţiilor pentru proprietarii şi concesionarii de terenuri aflate în ariile naturale protejate sunt alte două puncte importante prevăzute în documentul citat. În ceea ce priveşte protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice reprezintă un obiectiv important prin elaborarea planurilor de acţiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, autorităţile locale vor fi sprijinite în vederea dezvoltării de strategii proprii privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local.

Totodată, prin Fondul pentru Mediu, vor primi finanţare proiectele publice şi private, care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (eficienţa energetică în sectorul industrial, rezidenţial şi public, recuperarea gazului metan de la depozitele de deşeuri şi utilizarea acestuia ca resursă energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă). Un alt capitol important este revitalizarea Deltei Dunării prin promovarea unui management bazat pe conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, inventarierea şi cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ, dar şi realizarea unui sistem de canalizare şi alimentare cu apă, plus a unui sistem de management integrat al deşeurilor pentru toate localităţile situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". În privinţa managementului deşeurilor şi substanţelor periculoase, se urmăreşte transformarea deşeurilor într-o resursă, potrivit Foii de parcurs a Uniunii Europene (UE) privind utilizarea eficientă a resurselor. Pe lista priorităţilor României privind Mediul se mai află: evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii aerului, controlul poluării industriale, protecţia solului şi a subsolului (aprobarea Strategiei naţionale pentru gestionarea durabilă a siturilor contaminate), îmbunătăţirea gradului de educare şi conştientizare, informare, consultare şi participare a tuturor cetăţenilor în luarea deciziilor privind mediul, dezvoltarea durabilă a oraşelor (creşterea suprafeţei spaţiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor), susţinerea unei agriculturi ecologice, precum şi achiziţiile publice verzi.

• Adoptarea Legii Turismului, consolidarea brandului, realizarea strategiei naţionale, priorităţi domeniul Turismului

Adoptarea Legii Turismului, consolidarea brandului de turism prin promovarea produselor româneşti, realizarea unei strategii turistice naţionale, reprezintă principalele direcţii prevăzute în domeniul Turismului, potrivit programului politic pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului. Obiectivul general al strategiei în domeniul turismului, IMM şi mediului de afaceri implică, conform documentului, pe de o parte, un efort de reconstrucţie, promovare şi creştere a numărului de turişti şi, pe de altă parte, în implementarea de politici privind sporirea competitivităţii economice şi refacerea încrederii investitorilor şi, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc. Conform documentului, strategia în turism prevede preluarea modelului de organizare din ţări cu experienţă în turism, referitoare la sistemul de turism local pe zone omogene din punct de vedere natural şi antropic, pentru a valorifica, într-un sistem integrat, resursele locale culturale, agricole, meşteşugăreşti. Se are în vedere descentralizarea activităţii de autorizare şi avizări, precum şi promovarea şi valorificarea avantajului competitiv al unor produse şi servicii româneşti (medicale, agricole, IT, industrii creative).

• Program Politic: Proiectul "Prima Casă" va fi transformat în "Noua Casă"

Proiectul "Prima Casă" va fi transformat în "Noua Casă", adresat doar pentru achiziţionarea de locuinţe noi, conform programului politic pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului, săptămâna viitoare. Acesta mai prevede stimularea mobilităţii tinerilor prin acordarea de subvenţii pentru chirie pentru cei care se mută în alt judeţ pentru primul loc de muncă. În vederea sprijinirii mediului de afaceri, se are în vedere: acordarea de facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă, stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM şi consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea sectorului IMM. Documentul Guvernului prevede consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea investiţiilor în sectoarele strategice (şi creditarea rurală), inclusiv prin capitalizarea Fondului de garantare şi a Fondului de Contragarantare.

De asemenea, Guvernul are în vedere promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configuraţia structurii de proprietate a economiei naţionale.

Conform documentului, iniţierea şi implementarea de programe tip "long life learning" destinate sectorului privat, dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare şi încurajarea sistemului de asociere (mutualist) şi reglementarea cadrului juridic necesar implementării de "business angels", ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori înspre firme mici, sunt elemente de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

• Cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază şi revizuirea sistemului de impozitare

Stabilirea unei cote reduse de TVA la produsele agroalimentare de bază, cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, şi revizuirea sistemului de impozitare din agricultură se află printre măsurile cuprinse în programul politic pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului.

"Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii fiscale, iar pe termen mediu stabilirea unei cote reduse de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar sunt printre direcţiile de acţiune în vederea dezvoltării agriculturii româneşti. În plus, se urmăreşte şi reducerea numărului de ferme şi exploataţii odată cu transformarea activităţilor agricultorilor de subzistenţă în activităţi care produc pentru piaţă, creşterea productivităţii agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare pe piaţa internă şi creşterea exporturilor, în special de produse finite cu valoare adăugată mare", precizează documentul citat.

Programul politic urmăreşte şi extinderea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret - Bărăgan) şi reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare.

Pe de altă parte, se urmăreşte funcţionarea filierelor pe produs, altfel multe produse agroalimentare de calitate nu vor ajunge pe piaţă sau se vor vinde la preţuri mici care nu acoperă nici măcar costurile de producţie, încurajarea tipului de agricultură de nişă (de exemplu agricultura ecologică şi produsele tradiţionale), dezvoltarea şi consolidarea sectorului de producere a fructelor şi legumelor şi crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiza a legumelor şi fructelor.

Documentul mai precizează realizarea unei reforme în domeniul cercetării şi inovării în agricultură, elaborarea unui program naţional de cercetare - dezvoltare agricolă pe perioada 2014 - 2020, care să fie în concordanţă cu prevederile viitoarei PAC, adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor agricole şi adoptarea de măsuri pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale şi înfiinţarea unei scheme de creditare pentru achiziţia de terenuri agricole.

Identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri se află, de asemenea, printre direcţiile de acţiune în vederea dezvoltării agriculturii româneşti.

• Transformarea Camerelor Agricole în furnizori de consultanţă pentru fermieri

Întărirea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu pot contribui la transformarea Camerelor Agricole în furnizori de consultanţă pentru fermieri şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural şi la îndeplinirea rolului acestora pentru atingerea cerinţelor la nivel naţional şi european, se arată în programul politic al Guvernului Ponta III.

"Întărirea capacităţii instituţionale, utilizarea eficientă a resurselor naturale, formarea şi educaţia profesională continuă, întărirea capacităţii de prognoză, cu estimarea corectă a evoluţiilor sectorului agricol, dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu şi emiterea de avize ştiinţifice consultative după caz sunt printre obiectivele necesare transformării Camerelor Agricole în furnizori de consultanţă pentru fermieri şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural", se arată în document. De asemenea, obiectivele prioritare ale programul politic prevăd dezvoltarea zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole, dezvoltarea sectorului horticol, promovarea şi susţinerea produsele ecologice şi tradiţionale româneşti, creşterea rolului jucat de agricultori, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a influenţa decisiv politicile agricole precum şi creşterea suprafeţelor irigate prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei şi prin facilitarea accesului agricultorilor la apa la un preţ atractiv al energiei electrice.

• Realizarea unei proiecţii bugetare a MADR pentru perioada 2014 - 2020

Realizarea unei proiecţii bugetare pentru perioada 2014 - 2020, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, este unul dintre principalele obiective în domeniul agriculturii şi reformei instituţionale a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi a instituţiilor din subordine cuprinse în programul politic pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament.

În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, se urmăreşte simplificarea legislaţiei şi procedurilor, aceasta fiind o necesitate obiectivă, având în vedere că legislaţia Europeană agricolă este deja foarte complexă, iar România de obicei o complică şi mai mult, dar şi un dialog mai bun şi consistent cu organizaţiile producătorilor procesatorilor şi comercianţilor în procesul de adoptare a legislaţiei din domeniu.