Guvernul estimează un deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2020, iar cheltuielile de personal la 9,7% din P.I.B., în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de 3,34% din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 9,4% din P.I.B., arată datele publicate, miercuri, pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Potrivi sursei citate, pentru anul 2020, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40%. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2020.
"În anul 2020, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.300.milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei annual", se arată în proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.
De asemenea, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8.000 milioane lei.
Bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB şi deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB.
În plus, pentru 2020, potrivit proiectului de buget, creşte acciza la ţigarete, se interzice cumulul pensie-salariu la stat, iar Apărarea va avea alocat 2% din PIB.
"Creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020", se arată în proiect.
În plus, Guvernul vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice.
"Rezultatele economice ale anului 2019 arată limitele unei politici fiscal bugetare prociclice marcate de creşteri nesustenabile de salarii în sectorul public, majorarea accelerată a cheltuielilor de funcţionare ale administraţiei fără o îmbunătăţire a serviciilor publice oferite, reducerea spaţiului fiscal pentru investiţii, lipsa prioritizării şi o slabă calitate a proiectelor de investiţii implementate, capacitate redusă de absorbţie a fondurilor europene", se arată în expunerea de motive.