PROIECTUL DE BUGET PE 2019: Sănătatea, în regim de avarie

Proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în curs au neconcordanţe mari cu privire la sumele din mai multe domenii. Printre acestea se numără şi Ministerul Sănătăţii, unde, în 2019, prin bugetul de stat nu se mai transferă nicio sumă la Fondul de Asigurări de Sănătate.

Dacă acest proiect va rămâne în forma actuală, practic din contribuţiile la asigurările de sănătate pe care le vor plăti în cursul lui 2019 cei peste 6 milioane de angajaţi, vor beneficia 18 milioane de cetăţeni ce sunt înscrişi în sistemul public de asigurări de sănătate.

Reprezentanţii sindicatelor din domeniul sanitar afirmă că, după ce din veniturile colectate de la cei 6 milioane de angajaţi, vor fi plătite cheltuielile de personal, vor mai rămâne foarte puţini bani pentru serviciile medicale propriu-zise efectuate în unităţile medicale publice din ţara noastră.

Printre sectoarele care vor fi afectate se numără şi medicina de familie, deoarece în proiectul de buget pentru 2019, partea alocată medicilor de familie arată doar o creştere de numai 6% faţă de anul trecut, procent ce acoperă doar creşterea costurilor generate de inflaţie. Medicii susţin că prin subfinanţarea sistematică a medicinei de familie se pune în pericol existenţa acestui sector medical şi implicit pacienţii, motiv pentru care vor fi nevoiţi să caute soluţii alternative pentru asigurarea supravieţuirii cabinetelor.

Pe de altă parte, jumătate dintre angajaţii din sectorul public de sănătate vor constata că venitul net salarial li se va reduce comparativ cu ultimele luni ale anului trecut, deoarece în actualul proiect de buget nu există acoperirea întregii sume necesară cu cheltuielile de personal. Din cauza acestei probleme, ieri, angajaţii Spitalului Judeţean Tulcea au iniţiat acţiuni de protest, iar Federaţia "Solidaritatea Sanitară" solicită Guvernului negocieri cu privire la protecţia salariaţilor împotriva scăderii veniturilor.

În cazul spitalelelor din subordinea Ministerul Sănătăţii, sindicaliştii afirmă că introducerea indemnizaţiei de hrană în limita de 30% determină o creştere a cuantumului sporurilor cu 4-5 puncte procentuale per spital faţă de procentul alocat anterior. În consecinţă, în absenţa compensării de către Ministerul Sănătăţii a acestei creşteri a procentului aferent sporurilor apare ris­cul de a reduce sporurile, principalul vizat fiind sporul pentru lucrul în zilele libere legale. Efectul îl va constitui scăderea veniturilor nete pentru toate categoriile de salariaţi care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de tură.

În privinţa spitalelor din subordinea consiliilor locale, în condiţiile în care în aceste instituţii sporurile erau situate anterior la 30% din cheltuiala cu salariile de bază, depăşirea înregistrată prin introducerea indemnizaţiei de hrană va avea ca efect încercarea administraţiilor publice locale de a reduce sporurile unităţilor sanitare, ceea ce va duce la reducerea veniturilor pentru toţi salariaţii care beneficiază de sporuri pentru condiţii de muncă (în special pentru medici şi asistentele medicale) şi toţi salariaţii care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de tură.