Proiectul pentru modificarea Legii Dării în Plată a trecut de Senat

Proiectul pentru modificarea Legii Dării în Plată a trecut de plenul Senatului şi va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional, pentru dezbateri.

Prevederea votată arată că reprezintă impreviziune următoarea situaţie: "Pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 50% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 50% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit".

Conform reprezentanţilor Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, prin modul de formulare a acestui amendament, dar şi prin prisma mai multor decizii CCR din ultima vreme pe legea 77/2016, în instanţe nu se va mai analiza capacitatea de plată a debitorului, ci strict dezechilibrul contractual: "De altfel, CCR înlocuieşte noţiunea de «ruină a debitorului» (introdusă prin decizia de tristă amintire 623/2016, prin care a mutilat legea 77/2016) cu noţiunea de «ruină contractuală». Prin urmare, instanţele nu ar trebui să mai ceară milioanele de hârtii cu veniturile debitorului. Se va analiza strict contractul, care, în cazul debitorilor CHF, respectă noua definiţie a impreviziunii".

În cazul intrării în vigoare, legea nu operează de drept în procesele actuale. Procesele pe darea în plată aflate acum pe rol vor merge până la capăt pe legea actuală, conform surselor citate. Acestea adaugă faptul că, în cazul în care debitorul pierde, poate introduce o notificare pe legea nouă.

Legea nouă prioritizează reechilibrarea contractului, dispunând darea în plată efectivă doar în cazuri deosebite, în care nici reechilibrarea nu ajută debitorul să-şi continue contractul.

Consumatorii conchid: "Cred ca este ultima şansă de a obţine o soluţie favorabilă generală, la nivel legislativ. Am mers la Curtea Constituţională a României (CCR) cu lege de conversie la curs istorc, s-a respins. Am mers cu propunere de conversie la curs istoric + 20%, s-a respins. Dacă se respinge şi cea care prevede conversia la cursul de acordare a creditului cu 50%, mai ales dupa ce chiar CCR a invitat la o asemenea soluţie, este clar că drumul legislativ este barat".

Pe lângă proiectul de lege care priveşte modificarea Legii Dării în Plată, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir promovează şi pachetul de patru iniţiative în domeniul bancar.

Acestea cuprind Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Cele patru iniţiative legislative au fost aprobate de Senat, urmând să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, care este for decizional şi în acest caz.

Intrarea la vot în comisiile reunite Economică, de Buget şi de Constituţionalitate din Camera Deputaţilor a textelor de lege a fost amânată, zilele trecute, din cauza audierilor noilor miniştri. La dezbaterile din Parlament îşi anunţaseră prezenţa şi debitorii împrumutaţi în franci elveţieni.

Recent, reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) au subliniat impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării celor patru proiecte de lege.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate mai sus au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.