PROPUNERE DE MODIFICARE A CONSTITUŢIEI DNA solicită mărirea perioadei de reţinere la 72 de ore

Actualizare 19:44 Ponta: "Amendamentele CSM şi DNA vor fi discutate de Comisia pentru revizuirea Constituţiei"

Amendamentele depuse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) la Comisia pentru revizuirea Constituţiei vor fi dezbătute de membrii acestei comisii, a declarat astăzi premierul Victor Ponta, citat de mass media.

Întrebat ce părere are despre amendamentele trimise de CSM şi DNA Comisiei de revizuire a Constituţiei, prim-ministrul a răspuns că toate acestea vor fi analizate de membrii Comisiei şi acceptate, în cazul în care sunt în conformitate cu recomandările Curţii Constituţionale a României (CCR) şi cu cele ale Comisiei de la Veneţia.

Şeful Executivului a afirmat: "Haideţi să vedem propunerile, că, totuşi, avem o comisie de revizuire a Constituţiei. Aşa, ne dăm toţi cu părerea ca la piaţă. Să spună Comisia ce propuneri are, cine face propuneri, cine le susţine şi, după aceea, le discutăm".

Liderul PSD mai spus că, în 2013, în perioada cabinetului USL, PNL a depus un amendament constituţional referitor la Justiţie, care prevedea "o despărţire a celor două funcţii, cea de judecător şi cea de procuror, aşa fel încât judecătorii să rămână magistraţi şi procurorii să aibă un statut special".

Prim-ministrul a precizat că va fi de acord amendamentul, dacă PNL îşi va păstra susţinerea pe această temă.

Ulterior, la Cotroceni, întrebat dacă ar fi oportun să fie discutată schimbarea statutului procurorilor, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns: "Nu am avut o astfel de discuţie. Nu a venit nimeni cu o astfel de iniţiativă. Nu pot să răspund, nu facem schimbări de statut doar aşa, că cineva a auzit". La insistenţele unui reporter, Iohannis a replicat: "După părerea mea, nu este oportun aşa ceva".

(Valentin Busuioc)

---

Actualizare 15:43 CSM susţine majorarea la 48 de ore a perioadei de reţinere

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine că perioada de reţinere ar trebui să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă şi care ar permite o ingerinţă minimă în ceea ce priveşte libertatea persoanei.

CSM a transmis, la sfârşitul lunii martie, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului mai multe propuneri de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României, potrivit Mediafax.

"Această durată maximă de 48 de ore nu ar comporta probleme din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, de altfel, la nivel european fiind prevăzute durate maxime ale reţinerii mai mari de 24 de ore, de 48 dacă nu chiar de 72 de ore. În acest sens, dispoziţiile art. 5 parag. 3 din Convenţie prevăd că aducerea în faţa judecătorului sau a unui alt magistrat împuternicit prin lege să exercite atribuţii judiciare trebuie să fie făcută de îndată ce o persoană este lipsită de libertate, în vederea evitării dispunerii unei măsuri arbitrare sau nejustificate şi protejării acesteia împotriva relelor tratamente ce ar putea fi aplicate în perioada detenţiei", se arată în documentul citat de sursa precizată.

CSM mai susţine că se impune eliminarea din Constituţie a răspunderii materiale a magistraţilor, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice. În caz contrar, arată sursa citată, ar trebui reglementată, tot la nivel constituţional, şi răspunderea materială pentru prejudiciile cauzate de reprezentanţii celorlalte puteri în stat. Prin urmare, articolul 52 alineatul (3) din Constituţia României ar trebui să aibă următorul cuprins: "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare".

Plenul CSM propune, pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului, ca trei judecători ai Curţii Constituţionale să fie numiţi de Parlament, trei de preşedintele României şi trei de către CSM, nu de către Senat, aşa cum se întâmplă în prezent. Membrii plenului sunt de părere că introducerea Consiliului Superior al Magistraturii între instituţiile cu drept de a propune judecători la Curtea Constituţională ar putea duce la o creştere a calităţii membrilor acestei Curţi şi ar asigura o coerenţă mai mare între deciziile CC şi cele ale instanţei supreme. În prezent, trei membri CCR sunt numiţi de preşedinte, trei de Camera Deputaţilor şi trei de Senat.

CSM mai susţine că este necesară întărirea actualului statut al procurorului, prin statuarea în Constituţie a independenţei sale, precizând că este nevoie de înlăturarea controlului desfăşurat de ministrul Justiţiei asupra activităţii Ministerului Public.

"În actuala arhitectură constituţională, Ministerul Public este o componentă a autorităţii judecătoreşti, procurorii fiind, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţi şi nu 'agenţi' ai puterii executive. Situarea Ministerului Public 'sub autoritatea ministrului justiţiei' are repercusiuni faţă de îndeplinirea în deplină legalitate şi imparţialitate a atribuţiilor care i se conferă prin lege în activitatea judiciară în cauzele penale", explică CSM, potrivit sursei citate.

---

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a trimis la Parlament, către Comisia de revizuire a Constituţiei, punctele cheie în care DNA îşi doreşte modificarea Constituţiei, unul dintre punctele principale vizate fiind modificarea perioadei de reţinere de la 24 de ore la 72 de ore.

Potrivit unui document obţinut de stiripesurse.ro, DNA motivează că această măsură este necesară, deoarece "prevederile actuale stabilesc o limită nerezonabilă, raportat la specificul infracţionalităţii complexe şi la exigenţele pe care le presupune exercitarea dreputului la apărare". DNA susţine că realizarea audierilor, aducerea la cunoştinţă a învinuirii, întocmirea tuturor actelor procesuale, prezentarea dosarului la instanţă, studierea cauzei de către judecător şi inculpaţi şi desfăşurarea şedinţei de judecată într-un interval de 24 de ore privează toţi participanţii la procesul penal de posibilitatea de a-şi exercita în mod complet atribuţiile. Din acest motiv, explică Direcţia Anticorupţie, majoritatea statelor europene au prevăzut în legislaţie o durată a reţinerii de 48 sau 72 de ore, care este în deplină concordanţă cu exigenţele Curţii europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, DNA şi-ar dori ca parlamentarii să mai aibă imunitate doar pentru declaraţiile politice. "Condiţionarea unei măsuri preventive de acordul colegilor persoanei cercetate reprezintă o formă de discriminare faţă de ceilalţi cetăţeni implicaţi într-un proces penal şi o limitare a atribuţiilor constituţionale ale judecătorilor, singurii îndrituiţi să dispună cu privire la privarea de libertate a unei persoane", menţionează DNA. Potrivit instituţiei, doar un judecător prezintă garanţiile profesionale şi de independenţă pentru a analiza dacă într-o anumită cauză sunt suficiente probe, dacă o faptă este prevăzută de legea penală sau dacă lăsarea în libertate a unei persoane prezintă pericol public.

Totodată, DNA consideră că este necesară şi eliminarea condiţiei unei cereri formulate de autoritatea executivă sau de cea legislativă pentru tragerea la răspundere penală a unui ministru suspectat de săvârşirea unei infracţiuni. Potrivit instituţiei, această atribuţie trebuie să rămână în domeniul exclusiv al autorităţii judecătoreşti, care, la rândul său, nu poate să împiedice una din celelalte puteri să îţi exercite competenţele specifice.

Mai mult, DNA consideră că, pentru buna funcţionare a justiţiei, este esenţiat statutul de independenţă al procurorilor în raport cu puterea executivă, astfel încât se impune eliminarea menţiunii potrivit căreia aceştia îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.