Propunere legislativă pentru eliminarea impozitului pe construcţii speciale

Impozitul pe construcţii speciale are un impact negativ ridicat asupra întreprinderilor, consideră deputatul PDL Andreea Paul în expunerea de motive a propunerii legislative iniţiate de ea privind eliminarea impozitului pe construcţii speciale.

Domnia sa susţine că introducerea acestei taxe este inacceptabilă cu atât mai mult cu cât nu a fost realizat niciun studiu de impact, nu a fost consultat mediul de afaceri şi nu a existat o fundamentare minimă pentru a stabili baza de impozitare.

Andreea Paul apreciază: "România este o ţară cu un venit pe locuitor la jumătatea mediei europene, în care sunt necesare investiţii masive în toată infrastructura, iar construcţiile speciale fac parte din echipamentul productiv. Prin urmare, impozitul pe construcţiile speciale reprezintă, de fapt, un impozit pe investiţii. În aceste condiţii, impozitul pe construcţii speciale introdus de Guvern de la 1 ianuarie 2014 prin OUG 102/2013 poate fi catalogat drept una dintre măsurile cu puternic impact negativ adoptate de la începerea crizei. Ministerul Finanţelor a construit bugetul pentru anul 2014 bazându-se pe încasări de 488 milioane lei din impozitul pe construcţii speciale, sumă contrazisă de reprezentanţii mediului privat. Chiar şi Consiliul Fiscal consideră că estimarea Guvernului este nerealistă şi sugerează că impozitul pe construcţiile speciale va avea un impact de cel puţin trei ori mai mare faţă de suma prevăzută de Guvern. De asemenea, Fondul Proprietatea estimează încasări la bugetul de stat între 700-900 milioane lei din această taxă numai pentru companiile unde este acţionar, aşadar mult peste suma înaintată de Guvern".

Deputatul PDL mai arată că impozitul pe construcţiile speciale reduce semnificativ apetitul de a investi în România: "Economia riscă să nu mai beneficieze de investiţii de 1,2 miliarde lei, de aproximativ trei ori mai mult decât încasările estimate de Ministerul de Finanţe. Efectele pozitive ale încasărilor sporite la bugetul de stat vor fi contrabalansate de efectul negativ asupra economiei reale, ceea ce va culmina cu ruinarea mediului de afaceri, care poartă deja a doua cea mai mare povară fiscală din UE. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a semnalat că taxarea unei investiţii cu 1,5% în fiecare an în domenii cu o rată a profitabilităţii de sub 10% reprezintă un impediment major pentru realizarea de investiţii. În al doilea rând, puternic afectate de acest impozit sunt companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului şi telecomunicaţiilor, având în vedere ponderea ridicată a construcţiilor speciale pe care le deţin. Costul final va fi în cele din urmă transferat tot la consumatorii finali.

În al treilea rând, experţii din mediul de afaceri atrag atenţia în special asupra efectului negativ sever asupra agriculturii. În loc de a recompensa contribuţia semnificativă a acestui sector la creşterea PIB în anul 2013, sectorul agricol este puternic subminat prin introducerea impozitului pe construcţii speciale de la 1 ianuarie 2014.

În al patrulea rând, peste 90% din întreprinderile mici şi mijlocii, respectiv ONG-urile chestionate de CNIPMMR se aşteaptă la un efect negativ al acestui impozit".

Andreea Paul mai precizează că impozitul pe construcţii speciale generează şomaj şi inflaţie, ducând la închiderea activităţilor economice şi la o povară suplimentară asupra bugetului de stat. "De pildă, România produce ţiţei folosind multe sonde cu zăcăminte aproape de epuizare. Aplicând impozitul de 1,5% pe sondă, extragerea de ţiţei nu va mai fi profitabilă, prin urmare sondele vor fi închise. Potrivit acordului încheiat de România cu Petrom în timpul privatizării, toate cheltuielile cu decontaminarea zonelor este suportată de statul român", mai menţionează deputatul PDL.

Domnia sa susţine că măsurile introduse prin OUG 102/2013 nu doar că vor sufoca mediul de afaceri, dar vor amplifica şi mai mult evaziunea fiscală: "Mai mult, măsurile propuse prin OUG 102/2013 vor contribui la o diminuare a consumului intern, prin faptul că noile măsuri fiscale se vor resimţi direct în majorarea de tarife pentru utilităţi şi, indirect, în creşterea generalizată a preţurilor de consum".