PROPUNERE LEGISLATIVĂ Procurorii de rang înalt - numiţi de ministrul Justiţiei, la propunerea CSM

Forţa Dreptei, partidul condus de Ludovic Orban, vrea să îl scoată pe preşedintele Klaus Iohannis din procedura de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt. Potrivit unei iniţiative legislative depuse de deputatul Alexandru Kocsis (Forţa Dreptei), procurorii şefi ar urma să fie numiţi de ministrul Justiţiei (şi nu de preşedintele Klaus Iohannis, cum prevede legislaţia în vigoare), din trei propuneri înaintate de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul de act normativ a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Superior al Magistraturii şi ar urma să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor - prima cameră sesizată - în sesiunea parlamentară care începe mâine, 1 februarie.

"GRECO (Grupul Statelor Împotriva Corupţiei) afirmă, în ultimul raport privind România, că legile justiţiei promovate de Guvernul PSD-PNL permit influenţarea politică a numirii procurorilor şefi (Parchetul General, DNA, DIICOT) şi cere întărirea rolului CSM. Am anticipat această recomandare încă de când au fost dezbătute în Parlament aşa-zisele legi ale justiţiei şi eram convins că preşedintele Iohannis nu va accepta să renunţe la prerogativa numirii procurorilor şefi. Din acest motiv am aşteptat ca legile justiţiei să fie adoptate şi promulgate, deci asumate de PSD-PNL-Predoiu-Iohannis şi să iniţiez un proiect separat prin care numirea procurorilor şefi să nu mai depindă de factorul politic. Dacă vrem o justiţie puternică şi independentă trebuie să punem stop tranzacţionării funcţiilor de procurori şefi între diferitele partide aflate la conducere sau între ministrul Justiţiei şi preşedintele României. (...) Am propus ca cei care doresc să ocupe cele mai înalte funcţii de conducere să îşi depună dosarul la CSM, iar Secţia pentru Procurori din CSM să facă selecţia dosarelor şi să trimită trei propuneri motivate ministrului Justiţiei, care va alege un om din cei trei propuşu. Evident, Klaus Iohannis sau oricare alt preşedinte nu are ce căuta în această procedură. De ce? Pentru că avem, conform Constituţiei, cariera procurorilor la CSM şi autoritatea asupra procurorilor la ministrul Justiţiei", susţine pe pagina oficială de Facebook, deputatul Alexandru Kocsis.

Colegul de partid al lui Ludovic Orban omite însă un lucru: în rapoartele GRECO din 2018, 2019 şi chiar 2020, experţii Consiliului Europei susţineau că decidenţii politici nu ar trebui să aibă atribuţii în numirea procurorilor şefi şi că selecţia şi numirea acestora trebuie să fie strict atributul CSM.

Iată ce se spunea în raportul adoptat în martie 2019 de organismul din cadrul Consiliului Europei şi publicat în 9 iulie în 2019 în urma dispoziţiei emisă de Ana Birchall, care devenise între timp ministru al Justiţiei în locul lui Tudorel Toader: "GRECO este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la executiv, adică la Ministrul Justiţiei. În plus, această distribuţie deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului Preşedintelui(n.r.- ţării) de a refuza numirea candidaţilor propuşi la doar o singură dată pentru motive de oportunitate. În general, recomandarea de a acorda CSM un rol mai important în procedura de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt nu a fost implementată".

Aceleaşi recomandări au fost incluse şi în rapoartele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru perioada 2018-2020, care ne solicita un rol mai mare pentru CSM în desemnarea şi revocarea procurorilor de rang înalt, cu reducerea factorului politic, care în opinia Comisiei Europene, dar şi a GRECO era reprezentat de ministrul Justiţiei, ca om politic numit în funcţie de partidul sau coaliţia parlamentară care a câştigat alegerile parlamentare.

Referitor la afirmaţiile lui Alexandru Kocsis referitoare la ultimul raport GRECO, adoptat în 7 decembrie 2022, dar publicat în 26 ianuarie 2023, arătăm că instituţia din cadrul Consiliului Europei a recomandat, în privinţa numirii şi revocării din funcţie a procurorilor de rang înalt, ca procedurile respective, cu excepţia Procurorului General, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură. În recentul raport, GRECO a luat act de noile evoluţii legislative din ţara noastră cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte din parchete, dar consideră că legea nu prevede mai mult decât un rol consultativ al CSM pentru propunerea finală a Ministrului Justiţiei şi susţine că din acest motiv nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal.

"Cu toate acestea, GRECO nu poate evalua vreo practică la acest moment, dat fiind că legea abia a fost adoptată. (...) Per total, GRECO recunoaşte că procedura de numire a fost făcută mai transparentă şi au fost stabilite criterii pentru numirea şi revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă în practică CSM a primit un rol mai puternic în această procedură. GRECO concluzionează că recomandarea a fost implementată parţial", se menţionează în documentul citat.

Cu alte cuvinte, experţii Consiliului Europei aşteaptă implementarea efectivă a noului pachet de legi ale justiţiei pentru a constata dacă numirea procurorilor şefi se face cu implicarea reală, efectivă a CSM, sau rămâne la discreţia factorului politic, reprezentat de ministrul Justiţiei şi de preşedintele României.

În acest context, propunerea celor de la Forţa Dreptei care solicită ca CSM să înainteze trei propuneri motivate ministrului Justiţiei nu exclude factorul politic, atât timp cât acesta din urmă îl poate alege drept procuror şef pe cel care în opinia Consiliului s-ar clasa pe locul al treilea în procedura de selecţie.

Ideal ar fi ca Secţia pentru Procurori din cadrul CSM să recruteze procurorii şefi şi să îi înainteze o singură propunere ministrului Justiţiei şi preşedintelui ţării, iar cei doi să poată avea opţiunea să refuze motivat o singură dată propunerea din partea Consiliului. Doar aşa rolul CSM va fi cu adevărat major în această procedură şi vom avea o independenţă mai mare în ceea ce priveşte cariera magistraţilor de rang înalt.