Provocări economice globale în 2025: tarife comerciale, conflicte şi incertitudini

Economia mondială, încă afectată de impactul pandemiei de Covid-19, se pregăteşte să se confrunte cu noi provocări în 2025, precum posibile tarife comerciale impuse de Donald Trump, care ar putea genera o inflaţie suplimentară, conflictele militare din Ucraina şi Orientul Mijlociu, tensiunile politice din Germania şi Franţa, dar şi incertitudinile economice din China, potrivit unei analize Reuters.

În 2024, băncile centrale ale lumii au reuşit să scadă ratele dobânzilor după ce au realizat combaterea inflaţiei fără a provoca o recesiune globală. Acţiunile au atins niveluri record în Statele Unite şi Europa, iar Forbes a caracterizat anul ca fiind unul de referinţă pentru cei mai bogaţi, cu 141 de noi miliardari adăugaţi listei celor ultra-ricos.

În ciuda succeselor economice globale din 2024, alegătorii nu au perceput aceste progrese ca pe o veste bună. Într-un an electoral marcat de instabilitate, cetăţenii din diverse colţuri ale lumii - de la India şi Africa de Sud, până în Europa şi Statele Unite - au pedepsit politicienii aflaţi la putere. Aceştia au fost nemulţumiţi de criza costului vieţii, agravată de creşterile preţurilor post-pandemie, care au avut un impact direct asupra economiei cotidiene.

Pentru mulţi, perspectivele economice ar putea deveni mai dificile în 2025. O preşedinţie a lui Donald Trump în Statele Unite ar putea introduce tarife pentru importuri, ceea ce ar putea declanşa un război comercial global. Aceasta este posibil sa ducă la o nouă inflaţie şi la o încetinire a economiei mondiale, iar şomajul, care se află în prezent aproape de minime istorice, ar putea creşte semnificativ.

Conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, blocajele politice din Germania şi Franţa, precum şi incertitudinile economice din China adâncesc şi mai mult incertitudinile economice globale. În acelaşi timp, o preocupare tot mai mare pentru multe ţări este costul crescut al daunelor climatice, care reprezintă o provocare suplimentară pentru economii.

Potrivit Băncii Mondiale, cele mai sărace ţări se află într-o situaţie economică extrem de dificilă, fiind în cea mai gravă criză din ultimele două decenii, după ce nu au reuşit să se recupereze în urma pandemiei. Acestea sunt extrem de vulnerabile la noi factori negativi, cum ar fi condiţii comerciale sau de finanţare mai dificile. În economiile mai dezvoltate, guvernele se confruntă cu provocarea de a combate percepţia tot mai larg răspândită printre alegători că puterea de cumpărare, standardele de trai şi perspectivele economice sunt în scădere. Nerespectarea acestei realităţi ar putea sprijini ascensiunea partidelor extremiste şi ar duce la parlamente tot mai fragmentate şi blocaje politice.

Bugetele naţionale, deja afectate de impactul COVID-19, se confruntă acum cu noi cheltuieli prioritare, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea armamentelor şi îngrijirea populaţiei în vârstă. Doar economiile sănătoase pot asigura veniturile necesare pentru a susţine aceste cheltuieli. Dacă guvernele vor alege să urmeze aceeaşi cale ca până acum, acumulând mai multe datorii, riscă să ajungă într-o criză financiară mai devreme sau mai târziu.

Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, a subliniat că 2025 va aduce incertitudine din "abundenţă". Există incertitudini legate de posibilele tarife impuse de Donald Trump, care ar putea varia între 10-20% pentru toate importurile şi 60% pentru mărfurile chinezeşti. Impactul acestor tarife va depinde de sectoarele afectate şi de reacţiile altor ţări.

China, a doua cea mai mare economie din lume, se confruntă cu o presiune crescândă pentru a începe o tranziţie profundă, deoarece impulsul său de creştere din ultimii ani se epuizează.

Economiştii subliniază necesitatea ca guvernele să pună capăt dependenţei excesive de producţia industrială şi să găsească soluţii pentru a creşte veniturile. În acest context, se ridică întrebarea dacă Europa, care a rămas în urmă faţă de economia SUA în perioada post-pandemică, va aborda cauzele fundamentale ale acestui decalaj, cum ar fi lipsa de investiţii şi deficitul de competenţe. Abordarea acestor provocări va fi crucială pentru redresarea economică şi pentru creşterea echilibrată a regiunii.

În primul rând, Europa va trebui să depăşească blocajele politice din cele două economii majore ale zonei euro, Germania şi Franţa, pentru a putea stimula redresarea economică. În plus, o posibilă apreciere a dolarului, ca urmare a politicilor economice ale lui Donald Trump care ar putea genera inflaţie, ar putea fi o veste proastă pentru multe economii din lume. Un dolar mai puternic ar reduce investiţiile externe şi ar face datoriile denominate în dolari mai scumpe.

În final, conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu reprezintă o incertitudine majoră pentru economiile globale. Aceste conflicte ar putea afecta costurile energiei, care sunt esenţiale pentru funcţionarea economiei mondiale, adâncind şi mai mult impactul economic al acestor crize.

Deocamdată, factorii de decizie politică şi pieţele financiare sunt optimiste că economia globală va reuşi să depăşească provocările actuale şi că băncile centrale vor reuşi să aducă ratele dobânzilor la niveluri normale. Cu toate acestea, aşa cum a subliniat Fondul Monetar Internaţional în ultimul său World Economic Outlook, economiile lumii trebuie să se pregătească pentru vremuri de incertitudine, întrucât multiple riscuri globale continuă să afecteze stabilitatea economică.