PUTIN PROMITE: Rusia va continua să bombardeze infrastructura de energie din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat ieri că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeei, relatează agenţiile AFP şi EFE.

"Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeei? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus, n.red)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?", a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi.

Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un "act de genocide". El le-a reproşat, de asemenea, politicienilor occidentali că închid ochii în faţa acţiunilor responsabililor ucraineni. În schimb, "când noi începem să facem ceva ca răspuns, zgomotul, gălăgia, pocnetele se aud în tot universul", a ironizat liderul de la Kremlin.

După explozia ce a avariat podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, explozie atribuită de Moscova unui sabotaj ucrainean, a urmat de o serie de raiduri ruseşti cu drone şi rachete ce au ţintit infrastructurile energetice ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea energie şi apei în plină iarnă, notează Agerpres. Circulaţia rutieră pe pod a fost restabilită luni, când preşedintele rus a condus demonstrativ un autoturism pe acest pod.

• Ţările din UE vor completa cu două miliarde de euro fondul destinat achiziţiilor de arme pentru Ucraina

Ţările din Uniunea Europeană vor completa cu încă două miliarde de euro un fond care a fost folosit pentru plata ajutorului militar destinat Ucrainei, conform declaraţiilor făcute de doi diplomaţi pentru Reuters.

Statele UE au folosit Instrumentul European pentru Pace (IEP) pentru achiziţia de arme şi echipament militar pentru Kiev, dar acesta a fost în mare parte golit după aproape nouă luni de război în Ucraina, notează Agerpres.

La mijlocul lunii noiembrie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut statelor membre să completeze fondul până la finalul anului.

Creat în 2021 cu scopul iniţial de a finanţa, spre exemplu, achiziţiile militare pentru sprijinirea ţărilor din Africa, IEP fusese dotat cu 5,7 miliarde de euro până în 2027.

În total, UE şi ţările sale membre i-au oferit până acum Ucrainei arme şi echipamente militare în valoare de cel puţin opt miliarde de euro, a spus Borell în noiembrie.

Ieri, Borrell a avertizat că blocului comunitar "îi lipsesc capacităţile critice" de apărare şi a pledat pentru cheltuieli militare comune ale statelor membre şi o mai mare cooperare cu industria de resort pentru a le putea acoperi şi a cerut totodată să se menţină sprijinul pentru Ucraina, conform EFE.

"Ne dăm seama că ne lipsesc capacităţi critice de apărare. Ne lipsesc capacităţi de care avem nevoie pentru a ne apăra la un nivel superior de ameninţare", a apreciat Borrell, într-o intervenţie la conferinţa anuală a Agenţiei Europene de Apărare (AEA), subliniind că statele membre trebuie "să coopereze mai mult" între ele, "să continue să sprijine Ucraina" pentru ca această ţară să se apere de Rusia şi trebuie "să continue să facă faţă nevoilor actuale şi să înceapă să pregătească viitorul" securităţii comunitare.

Şeful diplomaţiei europene a menţionat că, potrivit celui mai recent raport al AEA, cheltuielile totale europene în domeniul apărării au atins un nou maxim în 2021, în valoare de 214 miliarde de euro (depăşindu-se pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro - n.r.), ceea ce presupune o creştere de 6% faţă de 2020 şi reprezintă al şaptelea an consecutiv de creştere

Potrivit AEA, statele membre investesc mai mult ca oricând în achiziţia de echipamente de apărare, dar şi în cercetare şi dezvoltare, cu o creştere de 16% comparativ cu anul 2020, atingând suma-record de 52 de miliarde de euro.

Însă, estimarea agenţiei, potrivit căreia cheltuielile vor continua să crească, până la o sumă suplimentară de 70 de miliarde de euro în 2025, va reprezenta "o provocare", conform declaraţiilor lui Borrell, dat fiind că, în numai trei ani, ţările europene vor trebui să cheltuiască aceşti bani într-o manieră "coordonată" pentru a atinge eficienţa dorită.

Borrell a avertizat că, în mare măsură, statele membre îşi pun în aplicare planurile la nivel naţional şi că doar 18% din toate investiţiile în programe de apărare sunt realizate în colaborare cu alte ţări din UE, departe de obiectivul de 35% stabilit de Bruxelles.

Şeful diplomaţiei europene a atras atenţia că, după Războiul Rece, europenii "şi-au redus forţele la armate de mici dimensiuni, fără coordonare", dar a insistat că obiectivul nu este acela de a încerca să se creeze "o armată europeană", ci de a integra mai bine forţele armate ale fiecărui stat membru şi a evita fragmentarea.

Borrell a mai atras atenţia că "ne confruntăm cu adevărate ameninţări" şi că actualul conflict din Ucraina este "un război deschis la scară mare", nu doar o simplă ameninţare hibridă sau cibernetică pentru care UE s-a tot pregătit în ultimii ani.

Potrivit raportului publicat ieri de AEA, în 2021 ţările comunitare au înregistrat cea mai mare rată de creştere anuală a costurilor pentru apărare de când acest sector a început să îşi revină, în 2015.

În comparaţie cu un minimum istoric înregistrat în 2014, cheltuielile militare au crescut cu aproape 52 de miliarde de euro, adică, în termeni reali, cu 32%.

În 2021, din cele 18 state membre care şi-au sporit cheltuielile de apărare, şase au făcut-o cu un procent de 10% sau chiar mai mult.

Raportul, realizat pe baza datelor puse la dispoziţie în mod voluntar de Ministerele Apărării din ţările membre ale UE, concluzionează totodată că bugetul militar total a reprezentat 2,9% din cheltuielile publice totale.

Din cele 52 de miliarde de euro cheltuite pentru investiţii în apărare, 82% (43 de miliarde de euro) au fost destinate achiziţionării de echipamente şi 18% (9 miliarde de euro), cercetării şi dezvoltării.

În 2021, cheltuielile cu cercetarea şi tehnologia apărării au crescut la 3,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un spor de 41% comparativ cu anul 2020 şi un nou maxim înregistrat.

• Germania vrea un scut de apărare antirachetă în următorii cinci ani

Cancelarul german Olaf Scholz speră ca ţara sa să se doteze cu un scut de apărare antirachetă în următorii cinci ani, transmite Reuters.

"Chiar acum guvernul discută cu producătorii de diferite sisteme pentru a fi pregătiţi pentru decizii concrete", a declarat Scholz într-un interviu publicat de grupul media german Funke şi cotidianul francez Ouest-France.

Şeful executivului german şi-a reiterat obiectivul de creştere la 2% din PIB a proporţiei bugetului pentru apărare al Germaniei, obiectiv stabilit de NATO pentru ţările sale membre, inclusiv cu extinderea apărării aeriene pentru un aşa-numit Scut al Cerului cu alte state din Uniunea Europeană, notează Agerpres.

Invazia rusă din Ucraina a constituit un moment de cotitură pentru politica germană în domeniul apărării, antrenând crearea unui fond special de aproximativ 100 de miliarde de euro, de la bugetul federal, pentru investiţii şi proiecte de înarmare.

În luna februarie, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să-şi regândească politica externă şi de securitate.