RADU CRĂCIUN, DIRECTOR GENERAL BCR PENSII: "Probabilitatea să fim într-o bulă cred că este de 100%"

Probabilitatea să fim într-o bulă speculativă este de 100%, consideră Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România şi directorul general al BCR Pensii. Acesta crede că băncile centrale sunt dependente de existenţa acestei bule, care au tot interesul să nu existe o inversare a tendinţelor din pieţele de capital. Crăciun a mai precizat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că dobânzile vor rămâne în continuare scăzute şi din acest motiv preţurile din pieţele financiare vor rămâne ridicate o perioadă de timp.

Directorul general al BCR Pensii a afirmat: "Probabilitatea cred că este de 100%, în sensul că suntem deja într-o bulă. Dar întrebarea la care cred că nu există un răspuns foarte uşor de dat, şi sincer nu mă aştept să văd o consecinţă pe termen scurt, este când această bulă va începe să se dezumfle. Nu cred că se va dezumfla foarte curând pentru că băncile centrale, în momentul de faţă, sunt, dacă vreţi, dependente de existenţa acestei bule. Ele au tot interesul să nu vedem o inversare a tendinţelor pe pieţele de capital. Banii vor rămâne în continuare mulţi, dobânzile vor rămâne în continuare scăzute şi din acest motiv cred că preţurile pe pieţele financiare vor rămâne ridicate o perioadă de timp. Cred că provocarea pentru băncile centrale este cum să aibă o dezumflare ordonată, dacă pot spune aşa, a acestei bule. Să nu fie una explozivă. Cred că din acest motiv vor opera cu foarte mult tact. Dar şi eu sunt de părere că într-adevăr, în momentul de faţă, pieţele de capital şi în primul rând cea americană pare să fie deconectată de evoluţiile economice".

Crăciun a afirmat de asemenea că se doreşte "o aterizare uşoară" din această bulă, din partea băncilor centrale.

"Îmi este greu de spus dacă vor reuşi, dar nu mă aştept ca robinetul banilor să fie închis peste noapte, în mod brusc. Vom vedea un proces gradual şi sigur un semn de întrebare care rămâne este cât de rapid vom vedea apariţia inflaţiei. Până acum ea nu a apărut pentru că toată lumea a economisit, a pus bani deoparte şi nu a consumat. Inflaţia depinde în primul rând de două variabile: cantitatea de bani tipăriţi şi, atenţie, viteza lor de circulaţie. S-au tipărit foarte mulţi bani însă viteza lor de circulaţie a fost foarte mică. Ca urmare nu am avut inflaţie, banii sunt puşi deoparte. Întrebarea este ce se va întâmpla în momentul în care vom vedea acest consum reprimat întorcându-se în plină viteză în piaţă şi când timp se va manifesta el. Dacă ne uităm la criza din 2008 vom vedea că a durat foarte foarte mult timp până când oamenii, după ce au trecut prin acea experienţă traumatizantă a crizei, s-au întors la consum. Multă vreme au preferat să rămână mai degrabă orientaţi pe economisire şi mai puţin pe consum. Dar nu sunt adeptul unei comparaţii automate între ceea ce s-a întâmplat anul trecut şi ceea ce s-a întâmplat în 2008. Cred că există o serie de diferenţe fundamentale", a mai spus Crăciun.

El a mai spus că intervenţia băncilor centrale a avut un rol esenţial în revenirea pieţelor financiare în 2020: banii care au fost tipăriţi şi care au fost aruncaţi în piaţă, în primul rând pe piaţa de obligaţiuni, au avut un impact important asupra performanţei pieţelor financiare, potrivit acestuia.

Totodată, directorul BCR Pensii consideră că inflaţia va începe să reapară mai puternic din a doua jumătate a acestui an sau la începutul lui 2022.

Întrebat dacă se aşteaptă să existe presiuni inflaţioniste puternice în acest an, la nivel global, Radu Crăciun a precizat: "Nu foarte mult în 2021. Nu neapărat în 2021 sau în prima jumătate a lui 2021. Pe de altă parte trebuie să ţinem cont de faptul că există acest apetit de consum reprimat extrem, extrem de puternic. Iar în momentul în care acest apetit de consum nu va mai fi reprimat, sperăm, mă aştept la o explozie a consumului pentru toate acele servicii şi produse care nu au putut fi vândute sau cumpărate în ultimul an şi jumătate. Deci ne putem aştepta la o creştere a preţurilor pentru aceste tipuri de servicii şi produse în condiţiile în care, cel puţin în primul val, prestatorii de astfel de servicii sau producătorii nu vor fi capabili să facă faţă cererii. Este posibil să vedem un astfel de puseu inflationist - aş spune în a doua jumătate a lui 2021, începutul lui 2022. Măsura în care el va persista sau nu rămâne de văzut. Avem însă semnale că cel puţin într-o primă fază băncile centrale nu vor reacţiona la acest puseu inflationist, privindu-l mai degrabă ca pe o etapă tranzitorie, urmând să vedem apoi dacă el va fi şi persistent sau nu".

Crăciun a făcut referire şi la deficitul bugetar al României şi la lipsa de prudenţă a factorilor de decizie din ultimii 30 de ani: "România se află iarăşi într-o poză diferită. Noi am intrat în criză extrem de expuşi, extrem de vulnerabili, din punctul de vedere al politicii fiscale care a fost dusă până la acel moment. Noi deja aveam deficitele foarte mari şi ca urmare spaţiul de manevră al guvernului din perioada crizei a fost mult mai redus. Nu a fost cazul altor ţări: Germania e sigur un exemplu extrem, a avut un surplus bugetar şi din acest motiv pachetul cu care a putut să vină a fost mai bun; Polonia, iarăşi, mai aproape de noi, a fost într-o altă paradigmă. Ca deobicei contează foarte mult ca atunci când economia are o evoluţie fastă să fim prudenţi, ceea ce în ultimii 30 de ani nu am fost niciodată. Întotdeauna când economia a mers bine am cheltuit şi mai mult şi am avut deficite mari. Este important să fim prudenţi pentru ca atunci când trecem printr-o criză să avem resurse puse deoparte să putem compensa această criză, ceea ce iarăşi nu s-a întâmplat şi, de fiecare dată, în perioada crizei, a trebuit să venim cu o consolidare fiscală, ceea ce din păcate va fi cazul şi în continuare pentru că deja deficitul bugetar al României este foarte mare şi va trebui în perioada următoare să vedem cum facem să-l facem mai mic".

De asemenea, Radu Crăciun a mai precizat că odată cu consolidarea fiscală, adică reducerea deficitului bugetar, oferta de titluri de stat va fi în scădere, ceea ce va duce la continuarea tendinţei de scădere a dobânzilor de împrumut guvernamental ale României spre nivelul dobânzilor din regiune.