"Raiffeisen Bank" a dat credite în valută de cinci ori valoarea fondurilor proprii

"Raiffeisen Bank" a acordat credite în valută în valoare de un miliard de euro, în condiţiile în care fondurile proprii ale băncii se ridică la 200 milioane de euro (de cinci ori mai mult).

Dacă Banca Naţională va impune o măsură de limitare a creditului în valută prin care să stabilească un plafon maxim pentru creditele în valută la cel mult de două ori şi jumătate valoarea fondurilor proprii "Raiffeisen Bank" ar putea avea probleme şi nu va mai putea acorda împrumuturi în altă monedă decît cea naţională.

Domnul Steven van Groningen, preşedintele băncii austriece şi vicepreşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a declarat că, probabil, în calcularea acestui plafon nu se vor lua în considerare împrumuturile acordate companiilor care au venituri în valută.

Astfel, susţine domnia sa, eliminînd creditele acordate companiilor care au venituri în valută banca se va situa cel mai probabil, în cazul unei astfel de norme, la limita impusă de BNR sau puţin peste aceasta.

Cum majorarea capitalului pentru inducerea unei măriri corespunzătoare a fondurilor proprii nu este o soluţie pentru "Raiffeisen Bank", cel mai probabil banca îşi va muta creditele off-shore către banca-mamă, susţine preşedintele "Raiffeisen Bank".

Domnul van Groningen susţine că înţelege punctul de vedere al Băncii Centrale, care se confruntă cu un dezechilibru între depozitele în moneda naţională şi creditele în valută, dar nu crede că măsura pe care o are în vedere Banca Centrală va ajuta foarte mult la corectarea acestui dezechilibru. Din contră, susţine domnia sa, BNR nu va face nimic altceva decît să scumpească creditul în valută, cînd de fapt noi avem nevoie de credite mai ieftine în lei.

Domnul van Groningen, în calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor, ne-a declarat că cel mai probabil Banca Naţională va analiza separat companiile şi persoanele fizice care cîştigă în lei şi pe cele în valută. Domnia sa a adăugat că, probabil, vor fi presiuni în sensul echivalării salariilor în lei cu euro şi astfel va creşte birocraţia fără să se producă efectiv valoare adăugată sau să se înlăture riscul din sistem. Oricum, o asemenea măsură este foarte greu de monitorizat, susţine domnul van Gronigen.

Soluţia pe care o propune vicepreşedintele ARB ca alternativă la norma Băncii Naţionale ar fi că băncile să se înţeleagă între ele prin ARB şi cu BNR să nu mai dea credite în valută persoanelor fizice.

Domnul van Groningen susţine că ar trebui să existe şi o excepţie - creditele imobiliare - pentru că băncile nu dispun de resurse pe termen scurt în lei şi sînt obligate să acorde astfel de împrumuturi doar în valută.