Raiffeisen Bank International pregăteşte reducerea "masivă" a cheltuielilor

Raiffeisen Bank International (RBI) urmează să lanseze un program de reducere "masivă" a cheltuielilor, cu sume de ordinul milioanelor de euro, a anunţat noul CEO al instituţiei financiare, Karl Sevelda. Printre măsurile avute în vedere se numără închiderea mai multor sucursale, a precizat domnia sa. "Începem un program de creştere a veniturilor şi reducere masivă a costurilor, inclusiv prin închiderea de sucursale. Vorbim despre sume de ordinul milioanelor de euro", a declarat Karl Sevelda publicaţiei austriece Der Standard, adăugând: "Vrem să creştem pe segmentul de private banking şi trebuie să reducem riscul. În pieţe precum Ungaria sau Slovenia suntem nevoiţi să ne reducem expunerea".

Şeful RBI a reiterat că banca pe care o conduce este deschisă faţă de ideea de a atrage un investitor strategic pentru atingerea pragului de capital necesar: "Există mai multe posibilităţi pentru a obţine capitalul de care avem nevoie. O majorare de capital şi atragerea unui actor se numără printre acestea".

Raiffeisen Bank International trebuie să facă rost de 1,75 miliarde euro, pentru a respecta regulile Basel III.

Într-un interviu recent dintr-o altă publicaţie austriacă, Karl Sevelda prezentase drept metode de majorare a capitalului atragerea unui investitor strategic, majorarea capitalului, reducerea activelor şi utilizarea profitului acumulat. "Nu pot spune dacă acţionarii noştri de bază vor lua parte la o majorare de capital, dar RBI are autorizaţie (din partea acţionarilor) să găsească un partener care să ia parte, într-o primă etapă, cu până la 10%. Şi RZB (n.r. Raiffeisen Zentralbank, acţionarul majoritar al RBI) şi proprietarii săi, băncile regionale Raiffeisen, şi-au anunţat în principiu disponibilitatea de a-şi vedea participaţia diminuată la 51%, de la 78% în prezent", afirmase domnia sa. RZB este deţinută de opt bănci regionale din Austria.

În ţara noastră, RBI deţine Raiffeisen Bank România, care avea, la finele anului trecut, o cotă de piaţă de 6,5%, calculată în funcţie de valoarea activelor nete, ceea ce o poziţiona pe locul al şaselea în rândul instituţiilor de credit din ţara noastră, din punct de vedere al dimensiunii.

Băncile austriece trebuie să găsească un capital de până la opt miliarde de euro, până în anul 2022, pentru a respecta regulile Basel III, a anunţat, săptămâna trecută, Banca Centrală a Austriei.

Principala provocare va fi înlocuirea unor ajutoare de stat în valoare de 5,15 miliarde de euro până în 2017, când acestea nu vor mai fi considerate capital de bază, au mai precizat reprezentanţii instituţiei. Grupul Erste se află în proces de vânzare de titluri noi, totalizând 660 milioane de euro, sumă ce urmează a fi folosită pentru plata unui ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro.

Profitul consolidat al RBI a scăzut cu 71% în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 157 milioane euro. Şi profitul net al băncii a scăzut în perioada ianuarie - martie 2013, cu 69,7%, până la 174 milioane de euro.

Karl Sevelda a fost numit la conducerea RBI la începutul lunii iunie, după ce Herbert Stepic, fostul CEO, şi-a dat demisia, invocând motive personale, în condiţiile în care departamentul de control intern al băncii demarase o anchetă a tranzacţiilor imobiliare derulate de acesta printr-un cont off-shore.

Anterior, în presă apăruseră informaţii potrivit cărora Stepic ar fi folosit companii paravan înregistrate în Insulele Virgine şi Hong Kong pentru a administra investiţii imobiliare în Singapore.

Raiffeisen a fost nevoită să anuleze vânzarea de obligaţiuni subordonate, din luna aprilie, după ce nu a primit suficiente subscrieri. Herbert Stepic a declarat, în luna respectivă, că situaţia capitalului băncii sale este suficient de bună pentru creştere şi "foarte relaxată".

Potrivit criteriilor Basel III, băncile trebuie să deţină 4,5% din activele ponderate funcţie de risc capital obţinut din emisiunea de acţiuni comune, comparativ cu 2% în cazul acordului Basel II. În plus, instituţiile de credit trebuie să aibă, tot în acţiuni comune, un supliment de 2,5% pentru asigurarea conservării capitalului, ceea ce conduce la o rată a capitalului comun de 7%. Acordul majorează cerinţa de capital de rang 1 de la 4% la 6% şi menţine la 8% rata minimă de capital.

În ceea ce priveşte definiţia capitalului, acordul Basel III pune accent sporit pe finanţarea prin emisiunea de acţiuni comune şi introduce reguli mai stricte de transparenţă în ceea ce priveşte capitalul. De asemenea, acordul include cerinţe de capital mai ridicate pentru activităţile de tranzacţionare pe pieţele financiare.