RAPORT AMCHAM: Competitivitatea, lupta anti-corupţie, consultarea publică şi fondurile europene - priorităţile României

ALEXANDRU SÂRBU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 26 octombrie 2012

Preşedintele AmCham, Sorin Mîndruţescu, consideră sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor drept strategic pentru economia ţării noastre.

Preşedintele AmCham, Sorin Mîndruţescu, consideră sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor drept strategic pentru economia ţării noastre.

"Piaţa autohtonă de capital are nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung, care ar putea fi realizată prin înfiinţarea unui birou aflat în subordinea directă a primului-ministru, condus de către un bancher de investiţii cu experienţă"

Competitivitatea economiei naţionale, direcţiile de luptă anti-corupţie, necesitatea consultării publice înaintea adoptării de noi acte legislative şi stabilirea strategiilor pentru accesarea fondurilor europene în exerciţiul financiar 2014-2020 reprezintă priorităţile ţării noas-tre, în viziunea Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham).

În privinţa luptei împotriva corupţiei, raportul organizaţiei subliniază că eforturile ţării noastre să modernizeze legislaţia penală în acest domeniu ar trebui să se sprijine, în continuare, pe acţiuni mai eficiente de aplicare a legii, pentru a descuraja luarea de mită, şi printr-o aplicare mai eficientă a sistemelor internaţionale de cooperare judiciară, în vederea stopării schemelor de corupţie trans-frontalieră. De asemenea, autorităţile române ar trebui să afişeze trans-parenţă şi responsabilitate în gestionarea banului public, permiţând să aibă loc audit profesional extern al bugetelor şi al cheltuirii fondurilor. "Angajarea şi promovarea funcţionarilor guvernamentali şi publici, atât la nivel central cât şi la nivel local, trebuie să res-pecte cele mai înalte standarde de transparenţă, integritate şi conduită civică", se arată în raportul "Priorităţi pentru România".

Adoptarea de noi acte legislative ar trebui să aibă loc după consultări cu asociaţiile de afaceri, pentru ca aces-tea să poată să îşi exprime poziţia cu privire la acestea, consideră AmCham. Asociaţia arată că autorităţile au ignorat, adesea, principiul transparenţei şi al consultării cu societatea civilă şi comunitatea de afaceri în procesul de luare a deciziilor.

"În acest sens, atât mediul de afaceri cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale au identificat: o absenţă a anunţurilor şi a expunerilor de motive pentru modificările legislative propuse, o lipsă de consultare publică cu subiecţii în cauză sau cu asociaţiile legal constituite, o desconsiderare pentru propunerile şi observaţiile primite de la acestea din urmă, şi chiar şi o ignorare totală a procedurilor legale necesare", se arată în raport.

Participarea asociaţiilor de afaceri la procesul de luare a deciziilor, sau, cel puţin, de exprimare a unei poziţii fundamentate cu privire la proiectele legislative şi a politicilor publice care au impact asupra mediului de afaceri, avantajează şi autorităţile, deoarece pot, astfel, să beneficieze de experienţa practică a acestora în domeniile vizate, atrage atenţia AmCham.

"Creşterea absorbţiei fondurilor europene în perioada 2014-2020 necesită priorităţi de acţiune"

În vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene în următoarea perioadă de programare, este necesar ca autorităţile să stabilească nişte linii prioritare de acţiune, consideră reprezentanţii AmCham.

Experienţa implementării din perioada actuală a arătat importanţa realizării unor strategii coerente, cu obiective realiste, care să fie avute în vedere în procesul de negociere a alocării financiare, potrivit domniilor lor. De asemenea, ţara noastră trebuie să pregătească argumente solide cu care să îşi susţină propunerile în cadrul acestor negocieri. Sistemul instituţional trebuie să fie unul coerent, astfel încât să asigure absorbţia fondurilor. "Întrebări fundamentale, cum ar fi structura Programelor Operaţionale, repartizarea responsabilităţilor între ministerele de resort, coordonarea, precum şi gestionarea funcţională şi eficientă şi sistemele de control sunt subiecte care trebuie clarificate, în scopul de a îmbunătăţi performanţa absorbţiei. Fără a avea un răspuns clar la întrebările de mai sus, proiectarea şi implementarea sistemelor de gestionare şi control în conformitate cu noile reglementări europene, precum şi procesul de acreditare a acestor sisteme, ambele fiind paşi obligatorii pentru accesarea fondurilor UE de la 1 ianuarie 2014, sunt sarcini imposibile", notează raportul.

Ţara noastră ar trebui să utilizeze întreaga gamă de instrumente financiare pe care le are la dispoziţie, precum şi flexibilitatea şi simplificarea procedurală disponibile în regulamentele europene, în vederea definirii instrumentelor de intervenţie şi a adoptării acestora la nevoile diferitelor grupuri ţintă şi regiuni, subliniază AmCham. Pregătirea, în timp util, a procesului de acreditare a sistemului de administrare şi control, alături de pregătirea unui sistem de evaluare concentrat mai mult pe managementul riscurilor, pot să contribuie la limitarea pericolului de corecţii financiare şi de suspendări în perioada 2014-2020, potrivit asociaţiei. Alte acţiuni prioritare vizează consolidarea capacităţii administrative şi adoptarea unei abordări consensuale în definirea obiectivelor.

Creşterea competitivităţii globale a economiei, esenţială

Raportul AmCham prezintă îmbunătăţirea gradului de competitivitate la nivel global al economiei ţării noastre drept prioritate generală, esenţială. Pentru atingerea acestui obiectiv, Camera de Comerţ Româno-Americană face o serie de recomandări de politici publice în domenii precum fiscalitate, piaţa muncii, educaţie, pensii şi beneficii sociale, pieţe de capital, IT&C, achiziţii publice, sănătate, energie, minerit şi mediu, infrastructură, parteneriat public-privat şi turism.

Propunerile de ordin fiscal ale AmCham includ menţinerea cotei unice de impozitare, eliminarea tuturor impozitelor şi a taxelor care distorsionează acest sistem şi reducerea para-fiscalităţii; reducerea nivelului contribuţiilor sociale şi plafonarea bazei de calcul pentru contribuţiile de asigurări de sănătate; coborârea cotei de TVA pentru produsele alimentare, produsele de control şi produsele de îngrijire a copilului. De asemenea, prevederile normelor metodologice ar trebui corelate cu cele ale Codului Fiscal, prin eliminarea, din norme, a dis-poziţiilor care exced codul şi includerea lor în acesta când şi dacă este cazul, iar atractivitatea stimulentelor fiscale pentru cercetare şi dezvoltare ar trebui crescută, prin permiterea dublei deduceri a cheltuielilor care se califică. O importanţă deosebită trebuie acordată continuării procesului de reformare a administraţiei fiscale şi îmbunătăţirii capacităţii de colectare a taxelor şi impozitelor, potrivit AmCham, care salută implicarea Băncii Mondiale în procesul de reformare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Alte recomandări fiscale ale AmCham vizează simplificarea calculului, raportării şi plăţii impozitului pe profit, asigurarea corelării legislaţiei fiscale cu cea contabilă, simplificarea plăţii TVA, continuarea măsurilor de armonizare a legislaţiei în domeniul accizelor cu legislaţia Uniunii Europene (UE), definirea principiilor unui sistem fiscal modern şi introducerea unor concepte fiscale care, în prezent, nu sunt reglementate, legislaţia de tip holding, consolidarea fiscală şi impozitul pe câştigul pe capital.

Reformele, consolidarea instituţională şi definirea de strategii, priorităţile pentru energie şi minerit

În vederea îmbunătăţirii activităţii în industria energetică, AmCham recomandă reformarea şi consolidarea instituţională, precum şi realizarea de reforme de piaţă, evaluarea resurselor disponibile pentru finanţarea sistemului nergetic şi promovarea continuă a eficienţei energetice. Pentru minerit, prioritare sunt adoptarea unei strategii miniere şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniu.

În privinţa achiziţiilor publice, este necesară deblocarea procedurilor, eliminarea obstrucţiilor şi fluidizarea procesului. Amendametele legale care se aduc trebuie să fie întemeiate şi justificate, astfel încât să fie evitate cazurile în care legislaţia secundară sau cea terţiară aduc adăugiri la legislaţia primară, în locul unor lămuriri ale acesteia. De asemenea, conflictele de interese ar trebui eliminate cât mai mult posibil, precizează AmCham.

Pe piaţa forţei de muncă trebuie diminuată, în mod semnificativ, ponderea pieţei gri şi negre, prin impunerea unor sancţiuni mai severe şi crearea unui cadru juridic mai clar şi mai echitabil, susţine asociaţia. De asemenea, prevederile Codul Muncii şi cele ale Legii nr. 62/2011 privind dialogul social ar trebui corelate mai puternic, potrivit raportului.

În sectorul educaţiei, priorităţile pe termen mediu şi scurt ale Guvernului ar trebui să fie încurajarea educaţiei timpurii, crearea şi finalizarea unei strategii naţionale pentru reducerea decalajului educaţional între elevii din mediul urban şi cei din mediul rural, precum şi dintre populaţia majoritară şi cea minoritară, şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii, în opinia AmCham.

Birou în subordinea primului-ministru pentru piaţa de capital

Piaţa autohtonă de capital are nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung, care ar putea fi realizată prin înfiinţarea unui birou aflat în subordinea directă a primului-ministru, condus de către un bancher de investiţii cu experienţă, consideră reprezentanţii AmCham. Aces-ta ar urma să fie tras la răspundere pentru implementarea privatizărilor în calendarul specificat, să se consulte periodic cu părţile interesate pentru a elabora cea mai bună strategie de privatizare, având în vedere condiţiile de piaţă, şi ar trebui să aibă puterea de a decide preţurile şi reducerile în cazul în care condiţiile de piaţă le impun.

De asemenea, ar trebui accelerată listarea companiilor de stat şi simplificat accesul companiilor private locale la pieţele interne de capital, precum realizarea unei revizuiri periodice a cadrului de reglementare, care să îi permită alinierea la inovaţii, se arată în raport.

În ceea ce priveşte sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, pe care preşedintele AmCham, Sorin Mîndruţescu, l-a catalogat drept strategic pentru economia ţării noastre, acesta ar avea nevoie de crearea poziţiei de responsabil cu informaţia (Chief Information Officer), aflată în subordinea primului-ministru, care să implementeze o viziune privind modul în care instituţiile pot utiliza tehnologia modernă pentru a lucra mai bine împreună, consideră domnia sa.

În cazul infrastructurii, raportul recomandă elaborarea unui plan care să permită o finanţare bazată pe fonduri europene, alocări de la bugetul de stat şi mecanisme speciale de alocare. De asemenea, ar trebui dezvoltat sistemul de e-Guvern, cu accent pe soluţii de punct unic de contact pentru companii şi cetăţeni, precum şi cel de interoperabilitate a serviciilor publice.

Pentru ca parteneriatele public-private să poată să funcţioneze eficient, este necesară îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniu, în timp ce, în cazul turismului, AmCham recomandă punerea în aplicare a Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional pentru perioada 2007-2026.

Raportul cuprinde şi o serie de măsuri pentru eficientizarea şi finanţarea sistemului de sănătate.

Sorin Mîndruţescu a explicat că toate propunerile AmCham reprezintă priorităţi pentru dezvoltarea ţării noastre, fiind rolul autorităţilor să selecteze direcţiile de acţiune pe care să le adopte. Domnia sa a precizat că mai multe camere bilaterale de comerţ, inclusiv cea pe care o conduce, au creat, alături de reprezentanţi diplomatici ai ţărilor respective, un grup comun de lucru pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, grup care speră să fie extins prin participarea Guvernului.

AmCham propune sancţiuni de ordin financiar în locul celor de ordin penal pentru cazurile de corupţie

Cazurile de corupţie din ţara noastră ar trebui să fie pedepsite mai mult prin sancţiuni de ordin financiar decât prin cele de ordin penal, primele putând să fie eficiente, în anumite cazuri, a declarat Sorin Mîndruţescu, preşedintele AmCham. Domnia sa a precizat: "România se axează prea mult pe elementul penal al abordării corupţiei. Dacă ne-am duce mai mult pe zona fiscală sau financiară, ar fi mai bine, aşa cum se întâmplă în cazul altor state. Este o temă de dezbatere, coerciţia financiară este mai dureroasă decât cea penală".

Situaţia economică dificilă nu este caracteristică doar ţării noastre, ceea ce diferenţiază statele fiind maniera în care gestionează crizele, consideră Sorin Mîndruţescu. "România nu este o oază de instabilitate, într-o oază de linişte. Situaţia generală este grea în toată Europa, însă există modalităţi diferite în a gestiona o situaţie de criză, iar în România nu suntem la nivelul de performanţă la care ar trebui să fim", a afirmat preşedintele AmCham.

Investitorii străini interesaţi de ţara noastră trebuie să vadă că nu au loc dis-cuţii cu tentă naţionalistă, care diferenţiază între capitalul autohton şi cel străin, şi că probleme de ordin economic sunt aduse pe agenda publică, în opinia lui Sorin Mîndruţescu. "Printr-o abordare profesionistă, putem crea starea de spirit necesară pentru a demara investiţii, şi nu mă refer doar la investiţiile străine, ci la toate tipurile de investiţii", a declarat domnia sa.

MARK GITENSTEIN:

Evaziunea fiscală din România ar putea depăşi bugetul de stat

Evaziunea fiscală din ţara noastră este atât de larg răspândită, încât ar putea să depăşească valoarea bugetului de stat, a declarat ambasadorul Statelor Unite în ţara noastră Mark Gitenstein. Domnia sa a precizat că a a înţeles că economia ţării noastre este ca o piramidă inversată, în care trei milioane de angajaţi în sectorul privat care plătesc taxe şi impozite susţin celelalte 15 milioane de români sau pe cei trei milioane de români care muncesc în economia gri şi care nu plătesc niciun fel de taxe.

Mark Gitenstein a afirmat: "Ceea ce am reuşit să înţeleg despre economia Româ-niei - şi trebuie să recunosc că mi-au trebuit cam doi ani ca să îmi explic cu adevărat, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, însă ştiţi şi că noi, cei din afară, nu prea putem înţelege, pentru că nu am trăit tranziţia de la o economie comunistă centralizată şi controlată la încercarea de a construi o adevărată economie de piaţă - ceea ce am reuşit să înţeleg este că România, la fel ca multe alte economii post-comuniste este de fapt o piramidă inversată". Ambasadorul american a atras atenţia că, în ţara noastră, există mai mulţi pensionari decât angajaţi, acest raport nefiind atât de negativ în nicio altă ţară membră a Uniunii Europene (UE). "În Româ-nia o jumătate dintre toţi angajaţii au un fel de asistenţă socială, iar alţi 400.000 de români lucrează pentru companiile deţinute de stat, care produc mai multe datorii decât profit, aşa cum ştim cu toţii că funcţionează", a mai afirmat domnia sa.

Mark Gitenstein a remarcat că ţara noastră a înregis-trat progrese cu privire la acest aspect. Domnia sa a afirmat că, în ultimii ani, a existat o agendă guvernamentală legată de aceste probleme, iar Guvernul român şi toate partidele merită credit pentru că au adoptat-o, împreună cu FMI şi celelalte organizaţii internaţionale.

Avem nevoie de zece miliarde dolari pentru investiţii în energie

Ţara noastră are nevoie de zece miliarde dolari pentru investiţii în infrastructura energetică, pentru a redeveni un releu energetic al Europei, însă investitorii străini nu vor acorda acest capital companiilor de stat ineficiente din sector, a declarat Mark Gitenstein.

"România ar putea redeveni releul energetic al Europei, creând, astfel, mii de locuri de muncă, dacă ar atrage 10 miliarde de dolari pentru a reconstrui infrastructura energetică. Dar investitorii străini nu îşi vor încredinţa capitalul companiilor deţinute de stat care, practic, deţin această infrastructură, deoarece prea multe dintre acestea sunt conduse într-un mod prea ineficient şi incompetent", a atras atenţia domnia sa. Ambasadorul a adăugat că aceste companii de stat au rămas "sub controlul unui management care a fost ales mai mult pentru conexiunile sale politice decât pentru capacităţile de politici economice".

Mark Gitenstein a mai precizat că este important că guvernele ţării noastre au acceptat funcţionarea Mecanismului de Comunicare şi Verificare (MCV) şi necesitatea reformelor privind anticorupţia şi statul de drept, precum şi reformele cerute de către FMI şi celelalte organizaţii internaţionale în schimbul împrumutului de 20 de miliarde de euro primit în 2009.

Domnia sa a cerut comunităţii de afaceri să se mobilizeze pentru a transmite mai departe mesajul privind necesitatea îndeplinirii acestor reforme pentru ca România să devină atractivă pentru investiţiile străine.

"România nu are altă şansă decât competiţia într-o economie globalizată şi este extrem de important să duceţi mai departe mesajul că trebuie să fie atractivă şi pentru investitorii internaţionali, nu doar pentru mediul de afaceri intern", a mai spus Mark Gitenstein.

Am pierdut teren în competiţia pentru investiţii

Ţara noastră a pierdut teren în competiţia cu ţările vecine din regiune în privinţa atragerii de capital străin, investitorii ştiind că, de exemplu, este mai uşor şi sigur să plasezi bani în Slovenia, a declarat Mark Gitenstein. Domnia sa a arătat: "România a pierdut, însă, şapte poziţii, de la 61 la 68, în clasamentul ţărilor în care e cel mai uşor de început o afacere, a pierdut trei poziţii, de pe 9 pe 12, privind posibilitatea de obţinere a unui credit şi trei poziţii, de pe 46 pe 49, privind protecţia acordată investitorilor. Din păcate, dacă te uiţi la competitorii regionali ai României, aceştia ori şi-au îmbunătăţit poziţia, ori au păstrat-o şi se descurcă mai bine decât România".

Ţara noastră trebuie să ştie că este într-o "competiţie dură" pentru a obţine capital străin, a atras atenţia ambasadorul american.

Potrivit domniei sale, România a fost în ultimii ani într-un carusel în privinţa investiţiilor străine, având o creştere rapidă a investiţiilor străine în prima parte a deceniului trecut, când era pe primul loc în Europa în privinţa creşterii economice, iar apoi o cădere bruscă în 2009, ceea ce reprezintă o schimbare "foarte dramatică".

Mark Gitenstein a amintit că în ţara noastră au intrat 3.000 de dolari pe cap de locuitor între 2000 şi 2006, iar produsul intern brut pe cap de locuitor s-a triplat între 2005 şi 2008.

Totodată, domnia sa a subliniat că investitorii străini nu vor reveni masiv în România fără îndeplinirea reformelor anticorupţie şi privind statul de drept aferente MCV, precum şi cele prevăzute de programul cu FMI.

"Nu e doar simplul fapt că FMI şi UE insistă cu privire la aceste reforme, dar ştiţi şi dumneavoastră că investitorii străini nu vor reveni în România cu alţi 3.000 de dolari pe cap de locuitor fără realizarea acestor reforme", a conchis Mark Gitenstein.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Imi exprim speranta ca se aude pana la membrii guvernului si la parlamentari, cei care sunt acum si cei care vor veni, mai apoi.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
fngcimm.ro
danescu.ro
raobooks.com
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
chocoland.ro
arsc.ro
domeniileostrov.ro
leonidas-universitate.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7908
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3538
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9910
Gram de aur (XAU)Gram de aur401.4137

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

erfi.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb