RAPORT CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ Cheltuieli de miliarde de euro, efectuate după bunul plac al Comisiei Europene şi statelor membre

Miliarde de euro pot fi cheltuite anual de Comisia Europeană şi statele membre, fără ca acestea să poată fi auditate de experţii Curţii de Conturi Europene, reiese din raportul publicat de instituţia de audit în urmă cu două zile. Potrivit documentului citat, Curtea de Conturi Europeană (ECA) nu are competenţă să auditeze cheltuielile efectuate din Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), operaţiunile proprii ale Băncii Europene de Investiţii, alocările din Instrumentul European pentru Pace (EPF), Mecanismul de împrumut pentru Grecia (GLF), Mecanismul European de Stabilitate (MES) şi chiar din Fondul pentru Modernizare.

Din analiza efectuată de ECA, reiese că peste un trilion de euro din cheltuielile UE nu sunt auditate în mod corespunzător.

Francois-Roger Cazala, membrul Curţii de Conturi Europene (ECA) care a condus ultimul audit al UE, a criticat "opacitatea" sistemului şi "lipsa unei răspunderi clare" din partea membrilor Comisiei Europene şi a precizat că trilionul de euro care nu poate di auditat de ECA, include 500 miliarde euro din cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES).

"Situaţiile financiare ale MES, ale FESF şi ale BEI includ opinia unui auditor extern privat, care este elaborată în conformitate cu standardele internaţionale de audit (ISA). Dat fiind că Instrumentul european pentru pace şi Fondul pentru modernizare au fost instituite abia recent, auditorii publici externi nu au elaborat încă un raport de audit. Totuşi, dispoziţiile aferente prevăd auditarea situaţiilor financiare în conformitate cu ISA. În cazul GLF, instituţiile supreme de audit ale statelor membre creditoare sunt cele care au drepturi de audit. În trecut, Curtea a subliniat că este important să aibă drepturi de audit şi a susţinut că ar trebui stabilite mandate de audit public pentru toate tipurile de finanţare pentru politicile UE şi că ar trebui să fie invitată să auditeze toate organismele create prin acorduri în afara ordinii juridice a UE pentru punerea în aplicare a politicilor UE. Sunt incluse aici MES şi operaţiunile BEI care nu sunt legate de bugetul UE. Curtea a mai observat că, în unele cazuri, este posibil să fie necesară o modificare a legislaţiei în vederea stabilirii unui mandat de audit public. În Avizul său nr. 2/2018, Curtea a considerat, de asemenea, că MES i-ar putea atribui un mandat pentru a soluţiona lacuna identificată în materie de audit al performanţei. În răspunsul său la acest aviz, MES a menţionat că actualele mecanisme de audit ale acestuia sunt în conformitate cu cele mai bune practici aplicabile instituţiilor financiare internaţionale. Pe lângă aceasta, Consiliul auditorilor al MES a reamintit că evaluarea oportunităţii introducerii în viitor a altor mecanisme de audit şi de asigurare a răspunderii ţine de competenţa părţilor la Tratatul privind MES. În mod similar, Parlamentul European a solicitat o mai mare implicare a Curţii de Conturi Europene în auditarea acestor instrumente. De exemplu, acesta a solicitat Consiliului să modifice articolul 12 din Protocolul nr. 5 anexat la TUE şi la TFUE pentru a conferi Curţii un rol în auditarea capitalului social al BEI. Un alt exemplu este Rezoluţia Parlamentului European referitoare la propunerea Comisiei privind Fondul Monetar European, care a concluzionat că, în cazurile în care sunt implicate resurse bugetare ale UE, Curtea de Conturi Europeană ar trebui considerată drept auditor extern independent şi ar trebui să i se acorde un rol clar şi formal în procedura de descărcare de gestiune. (...) Curtea a observat că instrumentele care nu sunt menţionate în conturile anuale ale UE fac, în general, obiectul unor rapoarte financiare regulate, astfel cum prevede legislaţia specifică aplicabilă fiecăruia dintre acestea. Cele două excepţii sunt Instrumentul european pentru pace, pentru care temeiul juridic nu prevede în mod explicit o raportare către publicul larg sau către Parlamentul European (raportul financiar periodic trebuie pus numai la dispoziţia Consiliului) şi GLF, pentru care Comisia elaborează rapoarte trimestriale privind sumele datorate de Grecia şi creanţele statelor membre. Acestea sunt prevăzute de contractul încheiat între creditori şi sunt transmise debitorului şi creditorilor în scopul calculării dobânzii, dar nu sunt disponibile pentru public", se arată în raportul Curţii de Conturi Europene.

• Sumele cheltuite pentru furnizarea de armament Ucrainei şi cele din Fondul de Modernizare, fără audit din partea ECA

Cu alte cuvinte, Comisia Europeană poate aloca fonduri şi dispune efectuarea de cheltuieli - inclusiv din recentul Instrument European pentru Pace (EPF), din care până acum s-au cheltuit peste 3,6 miliarde euro, pentru armele letale şi neletale trimise de statele membre UE către Ucraina - fără ca aceste acţiuni să fie auditate de către experţii ECA, singura instituţie care poate stabili dacă sumele au fost alocate şi cheltuite responsabil, potrivit prevederilor legale.

"Controlul public este esenţial pentru crearea şi supravegherea punerii în aplicare a noilor instrumente, astfel încât să se asigure faptul că aceste instrumente sunt legitime, justificate şi supuse obligaţiei de răspundere de gestiune. Acest principiu ar trebui să se aplice tuturor instrumentelor care angajează fonduri publice, chiar şi în afara cadrului bugetar", se precizează în raportul ECA, care mai arată că pentru instrumentele care nu sunt acoperite de plafonul resurselor proprii (operaţiunile proprii ale BEI, GLF, MES, FESF, Instrumentul european pentru pace şi Fondul pentru Modernizare), nici măcar Parlamentul European nu are drepturi oficiale de supraveghere, controlul democratic putând fi exercitat numai de parlamentele naţionale.

Situaţia este alarmantă, dacă ţinem cont de faptul că, potrivit datelor din documentul citat, în 2021 statele membre au colectat peste 30 de miliarde de euro din scoaterea la licitaţie a certificatelor eliberate pentru emisiile de CO2 şi pentru alte forme de poluare atmosferică. Un mic procent din această sumă este transferat către Fondul pentru Modernizare (suma estimată pentru colectare în următorii 10 ani ridicându-se la 51 miliarde euro), arată auditorii Curţii de Conturi Europene, care precizează că acest fond poate fi utilizat numai de cele 10 state membre cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 60% din media UE (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Croaţia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia).

"Fondul pentru Modernizare este gestionat complet în afara bugetului Uniunii Europene. Altfel spus, responsabilitatea pentru gestionarea Fondului pentru modernizare revine statelor membre beneficiare. Principalele decizii sunt luate de un comitet pentru investiţii compus din reprezentanţi ai statelor membre. BEI şi Comisia numesc câte un reprezentant fiecare", precizează experţii ECA, nemulţumiţi că nu pot audita alocările şi cheltuielile efectuate din Fondul pentru Modernizare.

• ECA: Mecanismele de flexibilitate nu solicită apariţia unor noi instrumente financiare în momente de criză

Situaţia pare stranie, mai ales că membrii Curţii notează că mecanismele de flexibilitate existente ale bugetului Uniunii Europene sunt suficiente şi nu ar mai fi nevoie de crearea de către Comisia Europeană în situaţii de criză a unor instrumente specifice de finanţare. "Curtea a examinat mecanismele de flexibilitate existente ale bugetului UE. Aceste mecanisme compensează limitele care rezultă din plafonul CFM (n.red. - cadrul financiar multianual), deoarece permit constituirea unei rezerve în limitele existente pentru a face faţă unor nevoi speciale şi imprevizibile. Sfera şi capacitatea mecanismelor de flexibilitate au fost extinse în actualul CFM (n.red. - cadrul financiar multianual 2021-20227) şi pot ajunge la 21 miliarde euro. Utilizarea acestor mecanisme sporeşte flexibilitatea bugetului UE şi îi permite astfel să răspundă la crize fără a fi nevoie să se creeze instrumente specifice", precizează auditorii din cadrul ECA, care mai susţin că o altă modalitate de a evita crearea de noi instrumente nerambursabile în afara bugetului UE este utilizarea veniturilor alocate externe, chiar dacă ele se abat de la procedura bugetară normală.

"În CFM 2021-2027, veniturile alocate externe vor creşte semnificativ. Cuantumul total al veniturilor alocate executate în 2020 a fost de 7,4 miliarde de euro sub formă de credite de angajament şi de 9,7 miliarde de euro sub formă de credite de plată. Conform rapoartelor lunare ale Comisiei privind creditele suplimentare, acest cuantum a crescut în 2021 la 154 de miliarde de euro pentru angajamente şi la 62,3 miliarde de euro pentru plăţi. Această creştere a fost cauzată în principal de instrumentul NextGenerationEU, care a fost creat pentru a finanţa redresarea economică a UE în urma pandemiei. Crearea Fondului pentru inovare şi integrarea acestuia în bugetul UE reprezintă un alt exemplu de venituri alocate externe", se arată în raportul Curţii de Conturi Europene.

• Comisia Europeană refuză auditarea de către ECA a Fondului pentru Modernizare

În final, Curtea menţionează că, deşi existau motive pentru crearea de noi tipuri de instrumente, abordarea fragmentată care caracterizează peisajul financiar al UE a condus la o juxtapunere de instrumente cu surse de finanţare şi mecanisme de guvernanţă diferite.

"Curtea a constatat că au fost create noi instrumente pentru a se răspunde provocărilor emergente în materie de politici şi constrângerilor juridice sau practice legate de utilizarea instrumentelor existente. Totuşi, majoritatea instrumentelor evaluate de Curte (10 din 16), inclusiv cele care nu au fost propuse de Comisie, nu urmau bunele practici prin includerea de dovezi clare care să arate că opţiunea selectată şi forma lor erau cele mai potrivite. Curtea a constatat, de asemenea, că nu toate instrumentele dispun de mecanisme adecvate de asigurare a răspunderii publice. În pofida îmbunătăţirilor în materie de raportare, lipsesc informaţii consolidate cu privire la toate instrumentele. Deşi Raportul privind transparenţa bugetară introdus recent reprezintă un pas pozitiv, acesta nu acoperă toate instrumentele", precizează, în raport, auditorii ECA.

De aceea, ca un prim pas, Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene să propună Parlamentului integrarea în bugetul UE, pentru următorul cadru financiar multianual, a Fondului pentru Modernizare, ţinându-se seama de specificităţile acestui fond. Data-ţintă pentru punerea în aplicare a acestei recomandări este anul 2025, potrivit concluziilor raportului ECA.

Cu toate acestea, în răspunsul formulat la cerinţa de mai sus Comisia Europeană arată că "nu acceptă această recomandare", deoarece nu poate aduce atingeri propunerii sale privind CFM post-2027, în ceea ce priveşte conţinutul şi domeniu de aplicare al acestuia.

Cu alte cuvinte, factorii decizionali de la Bruxelles doresc să aibă în continuare miliarde de euro pe care să îi aloce statelor membre, fără ca ECA să poată audita modul de alocare şi cheltuielile efectuate din fondurile respective.

În aceste condiţii, cine mai veghează, în interesul cetăţenilor europeni, la cheltuirea eficientă a sumelor respective?