RAPORT PEGA: Cetăţenii europeni, supravegheaţi ilegal cu soft-uri spion de statele membre

Actualizare Piperea: "Un imperiu al minciunii va avea mereu nevoie de un minister al adevărului"

Un imperiu al minciunii va avea mereu nevoie de un minister al adevărului, dar virajul către o lume distopică în care birocraţii stabilesc ce e adăvarat şi ce e fals duce direct în prăpastie, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care a reacţionat în urma publicării Raportului PEGA. Specialistul ne-a transmis: "Birocraţii europeni au descoperit recent apa caldă: 14 state membre îşi spionează cetăţenii în scopuri politice, prin programul Pegasus, fabricat în Israel.

Ei se plâng acum, într-un raport oficial, că nu au suficiente competenţe exclusive în domeniu, «necesare» pentru a opri statele membre din spionaj anti-cetăţean. Îi împiedică, săracii de ei, principiul subsidiarităţii - o regulă care statuează că majoritatea treburilor publice sunt în atribuţiile statelor membre, Uniunea Europeană atribuţii rare.

Câtă ipocrizie la aceşti mici comisari sovietici!

Ce tupeu să spui asta şi să ceri competenţe şi mai mari de control şi spionaj! Mai ales venind de la un Didier Ryenders (capabil să ameninţe tuiter cu închiderea pentru că nu şterge adevărurile interzise... ) şi de la grupul neo-marxist Renew Europe (usereul european)!

O birocraţie interesată doar de "adevărurile" oficiale şi de cenzura adevărurilor interzise, care plăteşte sute de milioane de euro celor peste 150 de mii de vânători ai feicniuzurilor şi de factcecări...

Nişte neo-marxişti obtuzi care au ajuns la concluzia că Biblia conţine prea multe informaţii false şi, deci, trebuie rescrisă de inteligenţa artificială...

O pletoră de neterminaţi care preamăresc pseudo-ştiinţa vakseenurilor, a claimătceingiului, a genderfluidităţii şi a robotizării omului, interzicând ştiinţa, bunul simţ şi credinţa...

Nişte legiuitori aberanţi şi cinici care ne transformă pe noi, oamenii obişnuiţi, în suspecţi de spălare de bani şi finanţarea terorismului (pentru că provenim din ţări "corupte") şi de infectare a celorlalţi (pentru că nu purtăm inutilele măşti şi nu ne înţepăm la comandă), în timp ce iartă marile corporaţii şi managerii lor de crime contra umanităţii şi de încălcarea drepturilor omului...

O cabală insistentă şi minuţioasă, determinată să pună neabătut în practică planul de control total al umanităţii prin nazipass-usul sanitar (denumit, cinic, certificat verde...), prin portofelul digital, prin moneda digitală a băncii centrale, prin certificatul de emisii de carbon, prin diploma de non-gras insectivor...

O sectă malefică şi nocivă hotărâtă să ne pună şi să ne ţină pe toţi la un click distanţă de condiţia de fiinţe de plastilină, remodelabile după "marea resetare"...

Iată cine se plânge că statele membre ale UE ne spionează... UE, care ne spionează şi mai abitir..."

Gheorghe Piperea concluzionează: "Când unii ca noi vorbesc despre spionajul permanent şi controlul digital cvasi-total, imediat suntem ştampilaţi drept "conspiraţionişti" ... Dacă tot a descoperit UE că spionajul statal există, de ce nu le impune cenzorilor din social-media să renunţe la şadoubanare pe motiv de conspiraţionism? De ce nu suntem despăgubiţi pentru permanenta reclamă negativă pe care ne-o fac cei 150 de mii de factcecări plătiţi de UE cu sute de milioane de euro?"

---

Cetăţenii Uniunii Europene au fost supravegheaţi de autorităţile din 14 state membre prin intermediul programului spion Pegasus, ceea ce reprezintă un abuz al instituţiilor respective, arată raportul comisiei PEGA din cadrul Parlamentului European, care a investigat scandalul Pegasus.

În documentul supus ieri dezbaterii în Parlamentul European se arată: "Această supraveghere reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Uniunea Europeană are puţine competenţe pentru a acţiona împotriva acestor ameninţări şi se dovedeşte a fi insuficient echipată împotriva potenţialelor activităţi criminale a autorităţilor naţionale. Conform tratatelor, securitatea naţională rămâne de competenţa exclusivă a statelor membre, dar acţiunile acestora trebuie să respecte în continuare drepturile fundamentale şi normele democratice încorporate în dreptul UE. (...) Deşi subsidiaritatea şi împărţirea competenţelor sunt, împreună, un pilon al dreptului comunitar european, acestea nu ar trebui să conducă la impunitate pentru guvernele care supraveghează cetăţenii UE cu programe spion în scopuri politice".

Parlamentul European a întocmit o recomandare care va fi supusă votului plenului în şedinţa de astăzi şi care arată că softurile de supraveghere şi interceptare pot fi introduse pe piaţa europeană de autorităţile publice în vederea utilizării doar în scopul investigării unor infracţiuni grave sau care au legătură strictă cu protecţia securităţii naţionale.

"Softurile de spionaj reprezintă doar o unealtă dintr-un instrumentar mai mare care aparţine sistemelor autoritare. Aceste softuri reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, deoarece sunt supravegheaţi jurnalişti, cercetători, jurişti, politicieni de opoziţie, simpli cetăţeni. Guvernele europene fac asta şi putem spune că este vorba despre o criză a democraţiei. Din păcate, din iunie 2021 - când a izbucnit scandalul Pegasus - şi până acum nu s-a făcut dreptate în niciun dosar deschis cu privire la supravegherea efectuată prin intermediul acestui program de supraveghere în masă sau de spionaj. Niciun dosar şi nicio anchetă a poliţiei nu a dus la un rezultat pozitiv, niciun stat membru nu a făcut lumină cu privire la această situaţie. În toată această problemă, Uniunea Europeană a fost mai mult sau mai puţin absentă, cu excepţia comisiei de anchetă constituită de Parlamentul European şi a solicitărilor trimise de Parchetul European către statele membre cu privire la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor prin utilizarea programului Pegasus", a declarat, în cadrul dezbaterii, Sophia In'T Veld (Renew Europe), raportor al Parlamentului European pentru tema respectivă.

Ea a solicitat sprijinul Comisiei Europene pentru ca setul de recomandări ce vor fi votate astăzi de Parlament să fie puse în aplicare de toate statele membre UE.

La rândul său, Didier Reynders, comisar european pentru Justiţie, a afirmat: "Condamnăm orice ingerinţă în viaţa privată pentru că se încalcă drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi valorile democratice. Aşteptăm ca instanţele şi autorităţile competente din statele membre să ancheteze toate activităţile legate de supravegherile ilegale şi să dispună măsurile care se impun. (...) Programele spyware sunt o tehnologie intruzivă care nu respectă drepturile fundamentale. Din păcate, Uniunea Europeană nu are atribuţii cu privire la prelucrarea datelor obţinute de autorităţile din fiecare stat membru în scopul protecţiei siguranţei naţionale. De aceea trebuie să limităm strict care sunt cazurile în care se poate invoca siguranţa naţională, mai ales că Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că statele membre trebuie să demonstreze că securitatea naţională poate fi periclitată în anumite speţe. Statele membre nu se pot referi doar în general la securitatea naţională pentru a recurge la astfel de programe de spionaj".

• 180 de jurnalişti, spionaţi prin intermediul Pegasus

Deputaţii europeni susţin că statele membre ar trebui să fie obligate să utilizeze o versiune de spyware care este concepută în aşa fel încât să minimizeze accesul la toate datele stocate pe un dispozitiv, configurată astfel încât să limiteze accesul la date la minimum necesar în scopul anchetei autorizate.

Ramona Strugariu, Renew Europe, a spus: "Astăzi avem, din nefericire, în Uniunea Europeană, autorităţi care dispun de instrumente mult mai moderne decât fosta Securitate din România comunistă, cu care pot spiona tot ceea ce facem. Pegasus Project ne-a arătat că, la nivel global, cel puţin 180 de jurnalişti au fost spionaţi prin intermediul acestui program. Avem, în această perioadă, pe masa Parlamentului, Actul european pentru libertatea mass-media, unde trebuie să scriem că este interzis să spionăm jurnaliştii, că le respectăm independenţa editorială şi că trebuie să îşi protejeze sursele, indiferente de solicitările primite din partea autorităţilor".

Eugen Tomac (PPE/PMP) a declarat: "În mai puţin de un an, cetăţenii europeni vor fi invitaţi să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European. Poate garanta Uniunea Europeană corectitudinea şi rezultatul acestor alegeri în condiţiile în care programele spion şi-au dovedit eficienţa în perturbarea unor procese electorale? Utilizarea acestor programe este o ameninţare reală pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor din statele membre, pentru drepturile şi libertăţile fundamentale. Instituţiile europene trebuie să facă mai mult, să aibă o poziţie curajoasă şi mai fermă pentru a se asigura că aceste «arme» nu sunt livrate direct inamicilor democraţiei şi libertăţii de exprimare".

Setul de recomandări ce va fi supus astăzi aprobării Parlamentului European prevede că, atunci când un stat membru UE a achiziţionat programe spion, achiziţia trebuie auditată de un organism de audit independent, imparţial. Mai mult, entităţile care introduc programe spion pe piaţa internă europeană ar trebui să respecte cerinţe stricte de "due diligence", iar companiile care solicită în cadrul unui proces de achiziţii publice să devină furnizori ar trebui să fie supuse unui proces de verificare care să includă răspunsul companiei la încălcările drepturilor omului comise cu software-ul lor şi dacă tehnologia se bazează pe datele adunate în practici de supraveghere nedemocratice şi abuzive.

Parlamentul European mai recomandă o interdicţie pentru foştii angajaţi ai serviciilor secrete sau agenţiilor guvernamentale. Astfel, statele membre ar trebui să stabilească o perioadă în care foştii angajaţi ai organismelor sau agenţiilor guvernamentale să aibă interdicţie la angajare în cadrul companiilor care produc programe spion, se arată în rezoluţia ce va fi supusă astăzi votului plenului Legislativului european.

În ceea ce priveşte utilizarea de câtre autorităţile din fiecare stat membru a sintagmei "securitate naţională", Parlamentul European îşi exprimă îngrijorarea faţă de numărul mare de cazuri în care această expresie a fost invocată nejustificat, doar pentru a motiva instalarea şi utilizarea programelor spion. De aceea, Legislativul european consideră că noţiunea de securitate naţională ar trebui să aibă o definiţie juridică comună, prin care să fie stabilite criterii clare pentru determinarea regimului juridic care se poate aplica în materie de securitate naţională, precum şi a unei delimitări clare a zonei în care se poate aplica un astfel de regim special.

• Două state membre, cu abateri mari în privinţa utilizării programului Pegasus

Din informaţiile furnizate Comisiei PEGA de compania israeliană NSO, dezvoltatoare a aplicaţiei spion Pegasus, deputaţii europeni au reţinut că această aplicaţie a fost vândută în cel puţin 14 ţări din Uniunea Europeană, două dintre contractele încheiate fiind ulterior reziliate. Deşi NSO nu a precizat care state s-au confruntat cu rezilierea contractelor, membrii Comisiei PEGA susţin că ar fi vorba despre Polonia şi Ungaria, care ar fi încălcat termenii contractuali folosind Pegasus pentru spionarea adversarilor politici, jurnaliştilor şi mai multor reprezentanţi ai societăţii civile. În afara celor două state, în colimatorul comisiei PEGA se află şi autorităţile din Grecia, Spania şi Bulgaria, unde supravegherea prin Pegasus ar fi fost făcută în scopuri mai puţin politice faţă de Ungaria şi Polonia.

De altfel, din analiza făcută în raport cu privire la utilizarea programului Pegasus în Polonia, reiese că acesta a fost folosit de guvernul de la Varşovia pe scară largă, devenind "o componentă integrală şi vitală a unui sistem de supraveghere în scop politic a opoziţiei şi a criticilor venite din partea societăţii civile".

"Informaţiile culese cu programele spion sunt folosite în campanii de calomnie împotriva criticilor guvernamentali şi a reprezentanţilor opoziţiei, prin intermediul presei de stat controlate de guvern. (...) supravegherea ilegală care încalcă în mod clar legislaţia UE şi legislaţia naţională a fost în esenţă legalizată de Polonia", susţin membrii comisiei PEGA din Parlamentul European.

De la primele sesizări privind utilizarea programului Pegasus de către autorităţi, Avocatul Poporului din Polonia a interogat instituţiile publice de la Varşovia în legătură cu aspectele respective. În ianuarie 2023, acesta a trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Interne în care afirmă că nu există nicio bază legală pentru utilizarea Pegasus sau a programelor spion similare în Polonia, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale poloneze, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

• Guvernul Viktor Orban - campionul UE în privinţa supravegherii ilegale a propriilor cetăţeni

Referitor la Ungaria, în cadrul aceluiaşi raport, deputaţii europeni arată că utilizarea programului Pegasus de către guvernul condus de Viktor Orban pare să facă parte dintr-o campanie calculată şi strategică de distrugere a libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare.

"Guvernul a folosit acest program spion pentru a introduce un regim de hărţuire, şantaj, ameninţări şi presiuni împotriva jurnaliştilor independenţi, a presei, a oponenţilor politici şi a organizaţiilor societăţii civile cu uşurinţă şi fără teamă de recurs. Controlul guvernului asupra majorităţii instituţiilor media maghiare îi permite acestuia să continue să promoveze propria sa versiune a adevărului, împiedicând o mare parte din controlul public efectuat de mass-media independentă să ajungă la cetăţenii maghiari", se precizează în raportul respectiv.

Autorii acestui document mai notează că legea maghiară care autorizează utilizarea interceptării este mai mult un instrument de control şi exercitare a puterii de către guvern decât un scut pentru drepturile şi viaţa privată a cetăţenilor.

"Deşi guvernul recurge în mod constant la motive de «securitate naţională» , afirmaţiile sale conform cărora persoanele ţintă reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale nu sunt credibile", afirmă membrii comisiei PEGA cu privire la Executivul de la Budapesta.

Ungaria a fost una dintre primele ţări implicate în scandalul spyware-ului european. În 2021, Amnesty International arăta că peste 300 de maghiari au fost supravegheaţi de guvernul de la Budapesta prin intermediul Pegasus, printre persoanele urmărite numărându-se activişti politici, jurnalişti de investigaţie, avocaţi, antreprenori, un politician de opoziţie şi un fost ministru al guvernului Orban.

• Black Cube, legată de scandalul Pegasus

Guvernul de la Budapesta a achiziţionat programul de supraveghere în anul 2017 contra sumei de 6 milioane euro.

"Guvernul maghiar nu numai că a cumpărat şi a folosit programul spion Pegasus împotriva propriilor cetăţeni, dar a fost, de asemenea, gazdă pentru alte companii din piaţa de informaţii, cum ar fi Black Cube şi Cytrox. Black Cube este o agenţie privată israeliană de informaţii formată din foşti angajaţi ai Mossad-ului, armata israeliană şi serviciile de informaţii israeliene. Site-ul propriu al companiei îl numeşte «serviciu de inteligenţă creativă» care găseşte «soluţii personalizate pentru provocări complexe de afaceri şi litigii». Black Cube a fost implicat într-o serie de controverse publice de hacking, inclusiv în SUA şi România (n.red. - scandalul din ţara noastră a fost legat de supravegherea ilegală a procurorului Laura Codruţa Kovesi). Au fost descoperite, de asemenea, legături critice ale Black Cube cu compania NSO, care a dezvoltat programul spion Pegasus. Una dintre acestea a fost dezvăluită de Shalev Hulio, fostul CEO al NSO, care a spus că Black Cube a fost folosită de creatoarea programului Pegasus pentru supravegherea unor adversari politici din Cipru", arată raportul comisiei din cadrul Parlamentului European.

Mai mult, deputaţii europeni precizează că Black Cube s-a implicat în Ungaria în timpul alegerilor din 2018, când au spionat diferite ONG-uri şi persoane care aveau vreo legătură cu George Soros şi a raportat membrilor guvernului condus de Viktor Orban toate informaţiile culese. În urma acestor informaţii, Executivul de la Budapesta a dispus o amplă campanie de calomniere, în mass-media controlată, împotriva adversarilor politici şi ai celor din societatea civilă.

Printre statele incluse în raportul comisiei PEGA se numără şi Grecia, despre care deputaţii europeni afirmă că liderii politici folosesc programele spion ca instrument de putere şi control.

"Spionarea din motive politice nu e o noutate în Grecia, dar noile tehnologii spyware facilitează mult supravegherea ilegală. Spre deosebire de alte cazuri, cum ar fi Polonia, abuzul de spyware nu pare să facă parte dintr-o strategie autoritară integrată, ci mai degrabă este un instrument utilizat ad-hoc pentru câştiguri politice şi financiare. Cu toate acestea, el erodează democraţia şi statul de drept şi facilitează creşterea corupţiei", arată documentul citat.

În ceea ce priveşte ţara vecină, Bulgaria, membrii comisiei PEGA arată că autorităţile de la Sofia neagă că au acordat licenţe de export grupului NSO sau filialelor sale.

"Cu toate acestea, fostul proprietar de capital privat al NSO Group, Novalpina Capital, a subliniat că produsele NSO sunt exportate din UE atât din Cipru, cât şi din Bulgaria. Mai mult, publicaţiile media susţin că unele dintre serverele infrastructurii de reţea pe care sunt efectuate atacurile Pegasus se află într-un centru de date bulgar deţinut de o companie bulgară, deţinută de NSO Group. Ar fi vorba despre Circles Bulgaria sau Magnet Bulgaria, care au primit licenţe de export de la autorităţile de la Sofia. Compania Magnet este în prezent inactivă, dar firma Circles e în plină activitate şi a beneficiat de o licenţă de export care a fost valabilă până la 25 aprilie 2023", se arată în documentul citat.

Raportul precizează că în februarie 2022, procurorii bulgari au demarat o anchetă pentru a stabili dacă serviciile de stat au folosit ilegal software-ul spion Pegasus pentru supravegherea cetăţenilor bulgari, cercetarea penală nefiind încă finalizată.

În urma tuturor acestor aspecte de mai sus, reliefate în raportul întocmit de comisia PEGA, prin recomandarea propusă Parlamentul European solicită Greciei, Ungariei, Bulgariei, Spaniei şi Poloniei să coopereze cu Europol pentru investigarea tuturor cazurilor în care programul Pegasus a fost folosit pentru supravegherea politicienilor, mass-mediei şi societăţii civile din statele respective.

Mai mult, Parlamentul European solicită Comisiei înfiinţarea, fără întârzieri nejustificate, a unui fond care să permită cetăţenilor din statele membre UE să primească despăgubiri adecvate pentru prejudiciile suferite de utilizarea ilegală împotriva lor a programelor spion, de supraveghere şi monitorizare permanentă. Fondul ar urma să fie creat conform rezoluţiei Parlamentului European din anul 2017 prin care s-a stabilit înfiinţarea unui "fond al UE pentru sprijin financiar pentru litigiile privind cazurile de încălcare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale".

La dezbatere nu a participat niciun oficial al Consiliului UE, instituţie ce este alcătuită din reprezentanţii statelor membre, state care potrivit membrilor comisiei PEGA au obstrucţionat ancheta derulată în ultimii doi ani.