RAPORT SEMESTRIAL ASUPRA ECONOMIEI ÎNTOCMIT DE ZIARUL BURSA Trecut pozitiv, viitor incert

Economia ţării noastre a avut o evoluţie care s-a situat în teritoriu pozitiv în prima jumătate a acestui an, înregistrând o creştere de 1,7%. De asemenea, deficitul bugetar, deficitul comercial, precum şi datoria externă s-au diminuat în perioada analizată, în timp ce contul curent a înregistrat excedent, după ce, în primele şase luni ale lui 2012, avea un deficit de aproape 2,8 miliarde euro.

Cu toate acestea, consumul de energie a coborât între ianuarie şi iunie 2013, faţă de perioada similară a lui 2012, ceea ce ar putea să indice o reducere a producţiei industriale în lunile următoare, potrivit specialiştilor. Investiţiile străine directe au continuat să scadă, ajungând la 666 milioane euro, cu 20% mai puţin decât în prima jumătate a anului trecut.

De asemenea, un rol important în reducerea deficitului comercial l-a jucat scăderea importurilor, cu un potenţial efect negativ asupra exporturilor viitoare, având în vedere structura comerţului internaţional al ţării noastre.

În plus, Consiliul Fiscal a atras atenţia că execuţia veniturilor bugetare în primul semestru arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde lei, faţă de programul aferent perioadei. Cu alte cuvinte, veniturile atrase la buget au fost mai mici cu peste 6,5 miliarde lei comparativ cu ţinta fixată, iar cele mai semnificative nerealizări s-au înregistrat în cazul sumelor primite de la Uniunea Europeană, a impozitului pe profit, accizelor, TVA şi a veniturilor nefiscale. Deci, colectarea a crescut, dar nu cât era planificat.

Aspectele pozitive ale primului semestru au fost determinate, în principal, de factori care nu depind de noi, precum creşterea cererii externe, arată analistul economic Florin Cîţu, care atrage atenţia că elementele aflate sub influenţa autorităţilor, precum promovarea investiţiilor străine directe, nu au performat deloc bine.

În ceea ce priveşte perspectivele de creştere economică pentru acest an, economistul vede un avans potenţial al PIB-ului ţării noastre situat în jurul valorii de 1%. "Fără inovaţie şi îmbunătăţirea productivităţii, este dificil să obţinem o creştere economică mai substanţială. Pentru a avea acestea, este nevoie însă de viziune şi de înţelegerea legăturii dintre factorii de producţie", ne-a explicat domnia sa.

În aceste condiţii, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la cum va arăta economia la sfârşitul anului şi dacă estimarea de creştere de două procente a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru ţara noastră va fi atinsă.

• Deficit comercial mai mic cu 45%, datorită creşterii exporturilor şi reducerii importurilor

Deficitul comercial al ţării noastre a scăzut cu 45% în primul semestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 11,2 miliarde lei (2,5 miliarde euro), pe fondul creşterii cu 5,9% a exporturilor şi a reducerii cu 2,7% a importurilor, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Exporturile realizate în primele şase luni ale anului au totalizat 104,12 miliarde lei (23,7 miliarde euro), iar importurile 115,43 miliarde lei (26,2 miliarde euro), conform sursei citate.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri s-a cifrat la 73,379 miliarde de lei (16,7 miliarde de euro) la expedieri (creştere de 5,3% faţă de primul semestru din 2012) şi la 88,59 miliarde de lei (20,17 miliarde de euro) la introduceri (+2,8%). Schimburile comerciale cu statele din afara UE au însumat 30,749 miliarde de lei (7 miliarde de euro) la exporturi (+8,7%) şi 26,745 miliarde de lei (6 miliarde de euro) la importuri (+17,25%).

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,7% la export şi 34,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,7% la export şi 30,4% la import).

Reducerea deficitului comercial pe baza unui declin al importurilor reprezintă un aspect îngrijorător, în condiţiile în care ţara noastră importă cu precădere materii prime şi componente necesare realizării produselor pe care le exportă, atrage atenţia Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa estimează o valoare de 46-48 miliarde euro pentru exporturile pe care ţara noastră ar urma să le realizeze în acest an.

• Producţia industrială, avans de 6%, susţinut de sectorul prelucrător şi cel extractiv

Producţia industrială a urcat cu şase procente în primul semestru al anului comparativ cu prima jumătate a lui 2012, pe fondul unei creşteri cu 7,5% a industriei prelucrătoare, respectiv cu 6,2% a industriei extractive. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,0%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, precum industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,8%), în industria bunurilor de capital (+10,7%), în industria bunurilor intermediare (+6,7%) şi în industria bunurilor de uz curent (+3,3%). Industria energetică a scăzut cu 5,5%.

Ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a crescut tot cu şase procente, doar aportul diferitelor sectoare fiind modificat: avans de 8,3% pentru industria prelucrătoare şi de 5,3% pentru cea extractivă, respectiv scădere de 6,4% pentru producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.

Cererea deficitară a continuat să afecteze negativ activitatea din industrie, potrivit buletinului de conjunctură al Băncii Naţionale a României (BNR).

• Construcţiile, scădere de 7%

Volumul lucrărilor de construcţii şi-a continuat tendinţa negativă şi în primul semestru al acestui an, coborând cu 6,8%, în serie brută, respectiv cu 7%, în serie ajustată sezonier, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, conform INS. Pe elemente de structură, la lucrările de construcţii noi s-a înregistrat o scădere cu 17,1%. Creşteri au fost la lucrările de reparaţii capitale (+27,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+10,8%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut astfel: la construcţiile inginereşti cu 8,8%, la clădirile nerezidenţiale cu 3,6% şi la clădirile rezidenţiale cu 1,5%.

Construcţiile au resimţit şi ele deficitul de cerere, însă au fost afectate în plus şi de blocajul financiar care există în sector, se arată în buletinul de conjunctură al BNR.

• Resursele de energie primară, mai mici cu 15%

Resursele de energie primară au scăzut cu 15,2%, iar cele de energie electrică - cu 6,9%, în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară din 2012, potrivit statisticilor oficiale. Principalele resurse de energie primară au totalizat 14,6 milioane de tone echivalent petrol (tep), în prima jumătate a anului, în scădere cu 2,6 milioane tep faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Producţia internă a însumat 10,57 milioane tep, în scădere cu 7,6%, iar importul a fost de circa 4 milioane tep, cu 30,2% mai puţin. În perioada analizată, resursele de energie electrică au însumat aproximativ 29 miliarde KWh, în scădere cu circa 2 miliarde KWh (-6,9%) faţă de semestrul întâi al lui 2012. Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 1,75 miliarde KWh (-5,8%).

Reducerea volumului resurselor de energie, care reprezintă, de fapt, volumul consumului energetic, nu reprezintă semne ale unei activităţi economice bune, ne-a declarat Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Principalele cauze care au generat un consum energetic mai redus sunt reprezentate de condiţiile meteorologice mai blânde, reducerea activităţii unor mari consumatori de energie, precum Oltchim sau fostele combinate Mechel, şi creşterea eficienţei energetice a unor consumatori, a adăugat domnia sa.

• Scăderile din turism au diminuat cu 5% cifra de afaceri pentru serviciile prestate populaţiei

Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut cu 5%, faţă de primul semestru din 2012, ca urmare a diminuării cu 24,2% a veniturilor din turism, cu 19,4% a celor din serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare şi cu 4,6% a celor din activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative, potrivit INS. Creşteri au fost înregistrate la activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (+5,7%) şi la activităţi ale hotelurilor şi restaurantelor (+0,7%).

Reducerea cifrei de afaceri din servicii riscă să genereze o surpriză neplăcută din punct de vedere al creşterii economice pe care o vom înregistra la sfârşitul anului, existând posibilitatea să ratăm prognoza de 2% a FMI, consideră analistul economic Aurelian Dochia.

• Deficit bugetar mai mic faţă de primele şase luni ale lui 2012

Execuţia bugetului general consolidat pentru primul semestru al anului s-a încheiat cu un deficit de 6,63 miliarde lei, respectiv 1,06% din PIB, faţă de 6,79 miliarde lei, respectiv 1,16% din PIB, la aceeaşi dată a anului precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de aproximativ 97,5 miliarde lei, reprezentând 15,6 % din PIB, au fost cu 4,8% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Încasările din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu 9,3% şi respectiv 4,3%, datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut, la rândul lor, cu 2,3%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,8%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 14,8% mai mari.

În schimb, încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 5,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a regularizării plăţilor efectuate de băncile comerciale.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 104,2 miliarde lei, reprezentând 16,7% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. S-au înregistrat creşteri la cheltuielile de personal (+18,0%), ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii hotărârilor judecătoreşti şi la subvenţii (+9,3%).

• Şomaj în uşoară creştere

Rata şomajului aferentă lunii iunie a fost de 7,6%, în formă ajustată sezonier, potrivit Biroului Internaţional al Muncii. Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, şomajul a crescut cu 0,5 puncte procentuale, iar, faţă de luna anterioară, cu 0,1 puncte procentuale.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iunie a fost de 736.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă, când acesta a fost de 720.000 persoane, cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent, 710.000 persoane.

În cazul persoanelor adulte (cele cu vârste cuprinse între 25 şi 74 ani), rata şomajului a fost estimată la 6,2% pentru luna iunie (6,9% în cazul bărbaţilor şi 5,4% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75,2% din numărul total al şomerilor estimat pentru ultima lună a primului semestru.

• Inflaţie de 5,37%, provocată de creşterea preţului la alimente

Preţurile de consum au crescut în luna iunie, cu 5,37%, faţă de luna corespunzătoare a anului trecut, evoluţie determinată de creşterea preţurilor mărfurilor alimentare, potrivit INS. Comparativ cu sfârşitul anului trecut, cea mai importantă majorare a preţului, de 15,24% s-a înregistrat în cazul fructelor şi conservelor din fructe. Creşterea a fost determinată, în principal, de majorarea preţurilor pentru fructele proaspete cu 21,5%. O altă urcare însemnată a preţurilor, de 9,81%, se observă în cazul legumelor, influenţată de avansul de pe piaţa cartofilor (25,22%). În cadrul acestei categorii, scăderi de preţuri s-au înregistrat în cazul ouălor (-36,84%), a uleiului, slăninii şi grăsimilor (-3,9%).

Inflaţia de bază CORE2 ajustat (Calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolic) a fost, la finele primul semestru, de 2,85%, cu 0,25 puncte procentuale peste proiecţia BNR.

Tendinţa de accelerare a creşterii preţurilor la alimente nu s-a manifestat doar în ţara noastră, fiind prezentă la nivel european, ne-a declarat analistul economic Călin Rechea.

BNR şi-a revizuit prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,2% la 3,1%, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, declârând că traiectoria descendentă ar putea să fie chiar mai accentuată.

• Rezervele valutare au coborât cu 380 milioane euro, în urma rambursării celei de a opta tranşe către FMI

Rezervele valutare ale ţării noastre erau, la sfârşitul semestrului întâi, de 32,3 miliarde euro, în scădere cu 384 milioane euro faţă luna mai, pe fondul unor ieşiri de 1,046 miliarde euro reprezentând, printre altele, a opta rambursare din împrumutul de la FMI. Intrările au totalizat 662 milioane euro.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, a cărei valoare se situează la 3,07 miliarde euro. Astfel, rezervele internaţionale ale ţării noastre (valute plus aur) la finele lunii iunie au fost de 35,38 miliarde euro, faţă de 36,31 miliarde euro la sfârşitul lunii precedente.

• Datoria externă, în scădere uşoară

Datoria externă totală a ţării noastre a coborât de la 98,968 miliarde euro, în perioada ianuarie-iunie 2012, la 98,835 miliarde euro, nivel înregistrat în primul semestru al acestui an, conform BNR. Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 78,918 miliarde euro la 30 iunie (79,8% din total datorie externă), în creştere cu 0,3 % faţă de 31 decembrie 2012. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie nivelul de 19,917 miliarde euro (20,2% din total datorie externă), în scădere cu 1,6% faţă de sfârşitul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 36,5% în perioada ianuarie - iunie, comparativ cu 33,5% în anul 2012. Gradul de acoperire (calculată ca raport între rezervele internaţionale ale la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă) a fost 7,4 luni de importuri de bunuri şi servicii la 30 iunie 2013, comparativ cu 7,1 luni de importuri la 31 decembrie 2012.

• Contul curent - excedent de 700 milioane euro

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele şase luni ale anului, un excedent de 695 milioane euro, comparativ cu un deficit de 2,781 miliarde euro în aceeaşi perioadă din anul trecut.

Evoluţia a fost determinată de reducerea deficitului balanţei comerciale (cu 2,027 miliarde euro), respectiv al veniturilor (cu 356 milioane euro) şi al surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (1,156 miliarde euro, faţă de un deficit de 21 milioane euro), potrivit datelor BNR.

Deficitul de cont curent al ţării noastre ar urma să se încadreze în acest an în limita a 4% din PIB, ajungând, probabil, la cel mult 2% din PIB, declara, în luna iulie, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

• Investiţii străine mai mici cu 20%

Investiţiile străine directe realizate în ţara noastră în primul semestru au totalizat 666 milioane euro, în scădere cu 19,37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost de 826 milioane euro. Cea mai mare parte a acestora, în valoare de 570 milioane euro, au reprezentat credite intragrup, restul de 96 milioane euro constând în participaţii la capital consolidate cu pierderea netă estimată.