Raport UE: Numărul mic de magistraţi şi concentrarea presei - principalele probleme identificate în ţara noastră

Deficitul crescut de magistraţi este problema cea mai mare cu care se confruntă Justiţia din ţara noastră, conform raportului anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, publicat, ieri, de Comisia Europeană.

"Sistemul de justiţie a suferit o revizuire cuprinzătoare prin modificarea legilor Justiţiei, modificare care reprezintă un progres semnificativ pentru consolidarea independenţei judiciare. Sunt consemnaţi paşi importanţi întreprinşi pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiuni penale în justiţie.

Noile legi ale justiţiei au adus schimbări importante în ceea ce priveşte organizarea carierei şi răspunderea magistraţilor, numirea, demiterea şi atribuţiile procurorilor de rang înalt şi organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare. (...) Eficienţa sistemului de justiţie s-a îmbunătăţit în general, iar dezvoltarea instrumentelor digitale a progresat în mod constant. În ciuda eforturilor continue de a îmbunătăţi situaţia, deficitul tot mai mare de magistraţi generează îngrijorări serioase, deoarece lipsa acută a magistraţilor este de natură să afecteze calitatea şi eficienţa justiţiei pe termen lung", precizează raportul Comisiei Europene privind situaţia din ţara noastră.

Oficialii europeni consideră că, deşi ne confruntăm cu un număr redus de magistraţi, am înregistrat progrese semnificative în abordarea provocărilor operaţionale legate de urmărirea penală anticorupţie efectuată de DNA în rândul magistraţilor.

"În unele state membre, imunitatea politicienilor faţă de răspunderea penală în cazul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie reprezintă un motiv de îngrijorare, dar există state care au luat măsuri legislative pentru a rezolva această situaţie. Astfel, în România, Senatul a adoptat reguli cu criterii obiective pentru a decide cu privire la cererile de ridicare a imunităţilor parlamentare, reflectând normele deja adoptate în 2019 de Camera Deputaţilor. Unele state membre continuă să-şi consolideze istoricul de investigare, urmărire penală şi sancţionarea corupţiei la nivel înalt, în conformitate cu recomandările din raportul 2022. România a continuat să menţină o evoluţie pozitivă a palmaresului în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile la nivel înalt", se mai spune în documentul citat, care aminteşte în acest context şi despre implementarea cu succes în ţara noastră a sistemului electronic privind depunerea declaraţiile de avere şi de interese ale politicienilor şi funcţionarilor publici.

Raportul întocmit de Comisia Europeană consideră că, la nivelul blocului comunitar cele mai mari probleme sunt în ceea ce priveşte independenţa presei. Documentul atrage atenţia că România se află, alături de Ungaria, Polonia şi Bulgaria, în categoria ţărilor cu "risc foarte ridicat" în ce priveşte concentrarea presei. În raport se mai arată că deşi reformarea serviciilor publice de media sunt în curs în mai multe ţări, în România nu au fost luate măsuri de îmbunătăţire pentru a asigura independenţa editorială a mass-media.

"Concentrarea presei îşi păstrează nivelul de risc ridicat în întreaga UE, în timp ce domeniul independenţei politice rămâne în mare parte neschimbat, cu un risc mediu. În clasamentul general din acest an, pluralismul mass-mediei este clasificat ca fiind la risc ridicat în cinci state membre şi la risc foarte ridicat în patru state membre. În ordinea crescătoare a riscului, Croaţia, Cipru, Grecia, Slovenia şi Malta sunt considerate risc ridicat, în timp ce Bulgaria, Polonia, România şi Ungaria sunt considerate ţări cu risc foarte ridicat", se precizează în documentul citat.

Oficialii europeni mai arată că România nu a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului şi niciun progres în ceea ce priveşte consolidarea regulilor şi mecanismelor de îmbunătăţire a guvernării independente şi independenţa editorială a serviciilor mass-media.

De aceea, în raport se recomandă autorităţilor de la Bucureşti să continue eforturile de asigurare a resurselor umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ţinând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiţie, să introducă, fără întârziere, reguli de lobby pentru deputaţi şi senatori şi să consolideze regulile şi mecanismele care asigură independenţa editorială a mijloacelor mass-media.

Raportul din acest an arată că 65% dintre recomandările de anul trecut au fost, integral sau parţial, implementate de statele membre UE, ceea ce demonstrează că, deşi reformele pentru îmbunătăţirea cadrului statului de drept necesită timp, avem o evoluţie semnificativă pe parcursul unui singur an.

Documentul publicat ieri de Comisia Europeană va fi trimis spre dezbatere Parlamentului şi Consiliului UE.

Raportul privind statul de drept în Uniunea Europeană (UE) este un document anual emis de către Comisia Europeană, care evaluează respectarea principiilor statului de drept în statele membre ale UE. Acest raport analizează diverse aspecte legate de funcţionarea sistemului judiciar, independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei, libertatea presei şi alte elemente relevante pentru statul de drept într-o societate democratică. Procesul de elaborare a raportului implică colectarea de informaţii de la diverse surse, inclusiv de la instituţiile naţionale, organizaţii neguvernamentale, experţi independenţi şi alte entităţi relevante. Comisia Europeană evaluează apoi informaţiile colectate şi le prezintă într-un raport, care poate conţine o analiză detaliată a situaţiei statului de drept în fiecare stat membru.