RAPORTUL BĂNCII MONDIALE: Procesul de reformă trebuie accelerat

Ţara noastră, angajată într-un larg proces de reformă legat de aderarea la Uniunea Europeană, este pe drumul cel bun, dar trebuie să accelereze ritmul, potrivit concluziei principale a "Memorandumului economic de ţară" realizat de Banca Mondială şi dat ieri publicităţii. Ministrul finanţelor publice, Mihai Tănăsescu, arată că, în ultimii patru ani, ritmul de creştere a Produsului Intern Brut a fost de 4-5% în ţara noastră, rata inflaţiei a scăzut, la fel şi cea a şomajului. Cu toate acestea, decalajul economic dintre România şi celelalte state europene este foarte mare.

Rosalinda Quintanilla, şeful echipei care a întocmit raportul, a precizat că, deşi ratele de creştere sînt mari, totuşi, baza de la care se porneşte este mică în comparaţie cu ţări precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Acelaşi lucru l-a precizat şi primul ministru, Adrian Năstase, explicînd însă că, deşi noi am început mai tîrziu, totuşi cifrele sînt încurajatoare. "Dacă vrem performanţe şi rezultate bune, este nevoie de noi eforturi, văzînd care sînt punctele noastre vulnerabile", a adăugat primul ministru.

Daniel Dăianu, analist economic şi fost ministru de finanţe, a menţionat că, pentru a ajunge din urmă celelalte state europene, trebuie să avem o dinamică substanţial mai înaltă decît acestea. Domnia sa a exemplificat că, dacă ceilalţi au o rată de creştere a PIB-ului de 4%, atunci noi ar trebui să avem circa 6-6,5%. În acest fel, am putea recupera decalajul în aproximativ 20 de ani.

• Integrarea în UE depinde de impactul reformelor

Memorandumul economic de ţară evidenţiază că integrarea României în Uniunea Europeană depinde de impactul aplicării reformelor administrative, instituţionale şi de guvernanţă. Astfel, recentele modificări ale reglementărilor care urmăresc îmbunătăţirea transparenţei şi a guvernanţei trebuie aplicate. În plus, legi precum cea a declaraţiei de avere sau a conflictului de interese vor trebui revizuite pentru a deveni mai cuprinzătoare şi mai clare.

În sectorul întreprinderilor, companiile de stat constituie nucleul părţii nerestructurate a economiei. La nivelul Europei Centrale şi de Est, ţara noastră are cele mai multe întreprinderi care trebuie privatizate sau lichidate. Mai mult, acestea împiedică societăţile private dinamice, competitive pe pieţele europene şi internaţionale, să se extindă din cauza legăturilor dintre stat şi întreprinderile neviabile. În acest sens, doamna Quintanilla a subliniat faptul că, prin subvenţii, "am investit mai mult în întreprinderile de stat neeficiente decît în educaţia copiilor". De aceea, avem în prezent o rată ridicată a şomajului în rîndul proaspeţilor absolvenţi, reflectînd neconcordanţa dintre competenţele create de învăţămînt şi cele cerute de piaţă. Mai mult, comparativ cu alte ţări, mai avem unele dintre cele mai rigide condiţii de ocupare a forţei de muncă, noul Cod al muncii fiind mai restrictiv decît cel iniţial.

O altă prioritate pentru perioada următoare este încheierea reformei din sectorul energetic. Pierderile şi subvenţiile implicite din acest sector au fost, anul trecut, de peste trei procente din PIB. Subvenţionarea s-a făcut prin tolerarea unor rate scăzute de încasare a facturilor şi stabilirea preţului energiei la tarife sub nivelul de recuperare a costurilor. În acest fel, a rezultat deteriorarea infrastructurii energetice şi reducerea producţiei primare de ţiţei, cărbune şi gaze naturale. Astfel, trebuie continuată reforma tarifelor la energie şi gaze, astfel încît acestea să ajungă la paritatea preţului de import, concomitent cu restructurarea societăţilor şi efectuarea de investiţii.