RAPORTUL SENATORILOR DIN COMISIA ECONOMICĂ ASUPRA ANCHETEI CONSILIULUI CONCURENŢEI PE ROBOR:  Chiriţoiu să fie demis, iar Cinteză sancţionat

Bogdan Chiriţoiu ar trebui să fie demis din funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, iar directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR) Nicolae Cinteză - sancţionat. Acestea sunt principalele propuneri făcute în urma anchetei realizate de Comisia economică din Senat pe marginea investigaţiei Consiliului Concurenţei din 2008 asupra modului de calcul al indicelui ROBOR.

Comisia de anchetă mai propune şi modificarea legii privind statutul senatorilor şi al deputaţilor, prin introducerea unei sancţionări drastice a parlamentarilor care nu s-au prezentat în faţa anchetei când au fost invitaţi.

Senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele comisiei de specialitate, a anunţat că raportul întocmit în urma anchetei arată că ROBOR a fost manipulat.

Parlamentarul a precizat, ieri: "Comisia economică a propus încă din 20 martie (de la prezentarea raportului parţial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Preşedintele Consiliului Concurenţei a acţionat împotriva legii, cu rea credinţă şi a determinat închiderea acestei investigaţii nesanc­ţionând băncile, deşi avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat".

Daniel Zamfir a mai precizat: "Având în vedere concluziile formulate, Comisia a înaintat deja raportul anchetei Biroului permanent în vederea transmiterii către preşedintele României a propunerii de demitere a lui Bogdan Chiriţoiu din funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei. (...) Comisiiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiilor publice, acestea fiind obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă.

Dat fiind refuzul sistematic al domnului Florin Cîţu de a participa în calitate de fost trezorier al ING la audierile din cadrul comisiei parlamentare privind investigaţia legată de Consiliul Concurenţei, Comisia economică a decis să propună modificarea legii în sensul sancţionării persoanelor citate care refuză audierea. (...) Dat fiind refuzul repetat al domnului Nicolae Cinteză, director al Direcţiei de Supraveghere al Băncii Naţionale şi Şerban Matei, director al Direcţiei de relaţii internaţionale a BNR, Comisia economică a propus Biroului Permanent al Senatului să transmită o solicitare guvernatorului Băncii Naţionale privind sancţionarea corespunzătoare a celor doi angajaţi".

Senatorul ALDE a mai menţionat, printre altele, că a sesizat Curtea de Conturi pentru a verifica posibilele angajări fictive din cadrul Consiliului Concurenţei.

• Raportul Comisiei economice: "Scopul pentru care ROBOR a fost introdus în calculul ratelor a fost deturnat"

Raportul citat, obţinut de Ziarul BURSA, arată că membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au constatat faptul că scopul iniţial pentru care ROBOR-ul a fost introdus în formula de calcul a ratelor, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 50 din 9 iunie 2010 privind contractele de credit pentru consumatori, a fost deturnat, fiind calculat ca medie a unor cotaţii stabilite netransparent, şi nu ca medie a tranzacţiilor reale din piaţă.

Printre altele, documentul mai concluzionează: "Consiliul Concurenţei a răspuns selectiv (n.r. la solicitările comisiei), furnizând documentele parţial şi cu depăşirea termenelor prevăzute în conţinutul adreselor de solicitare. (...) Constatând modul defectuos în care Consiliul Concurenţei a înţeles să colaboreze cu Comisia economică, industrii şi servicii, prin răspunsurile incomplete şi întârzâiate ce au fost furnizate solicitărilor transmise (documentele au fost transmise cu depăşirea termenlor ce figurau în textul solicitărilor), membrii Comisiei consideră că Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, prin deciziile sale, a obstrucţionat buna desfăşurare a anchetei şi a îngreunat atingerea obiectivelor anchetei parlamentare".

Printre altele, Raportul mai subliniază că, "deşi în Raport se regăseşte un mail transmis de Florin Cîţu, în care acesta propune ca trezorierii să se întâlnească pe motiv că ROBOR-ul e o înţelegere între bănci, iar BNR-ul nu ar trebui să aibă un rol, interpretarea acestui mail este sumară". Membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au constatat faptul că echipa de investigaţie nu a luat în considerare toate probele colectate în cadrul investigaţiei, iar unora dintre probele incluse în raport li s-a conferit o interpretare subiectivă, adaugă documentul citat.

Acesta subliniază: "Conform declaraţiilor făcute de Lucian Isar în cadrul audierilor din data de 19 martie 2019, în octombrie 2008 BNR a fost responsabilă cu manipularea cursului valutar şi a ROBOR-ului. Acesta a explicat cum criza de lichiditate din 2008 nu a fost una reală, ci una generată, iar anunţul lui Lucian Croitoru referitor la menţinerea fixă a cursului a fost un semnal de vânzare a euro contra leu pentru participanţii din piaţă care ges­tionau conturi de marjă. Într-un efect de domino, alţi jucători au generat un flux invers, dobânzile au explodat, iar Banca Naţională a trebuit să intervină pentru a menţine cursul. Astfel, BNR a vândut euro contra leu, scoţând lichiditate suplimentară din piaţă, ceea ce a accentuat criza de lichiditate şi a determinat creşterea dobânzilor. Argumentaţia lui Lucian Isar este susţinută şi de analizele publice ale lui Florin Cîţu, care afirma că, în 2008, BNR a aruncat economia în criză, întrucât: a redus masa monetară, vânzând euro contra leu, ceea ce a determinat creşterea dobânzilor, care a determinat descurajarea consumului şi a investiţiilor, ceea ce a produs recesiune şi criză în Româ­nia. Membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au constatat, astfel, faptul că explozia indicelui ROBOR din octombrie 2008 a survenit ca o consecinţă firească a unui întreg lanţ de evenimente generat de deciziile BNR, decizii ce au determinat o accetuare a crizei de lichiditate. (...)

Lucian Isar a confirmat faptul că, în perioada 2009-2010, BNR a organizat mai multe întâlniri cu trezorierii, la care a participat şi Guvernatorul Mugur Isărescu, şi Nicolae Cinteză şi la care a fost şi el prezent de cel puţin trei ori, alături de alte 20 de persoane, printre care şi Florin Cîţu. (...)

Din declaraţiile făcute de Lucian Isar, intervenţia BNR a fost evidentă, dat fiind că cinci bănci din cele zece au avut aceeaşi cotaţie, în vreme ce restul au cotat pe o plajă foarte largă de valori, cu precizarea că în 2008 s-a produs o manipulare în sensul scăderii valorilor ROBOR. (...)

În raportul întocmit de Consilul Concurenţei există dovada ameninţării bancherilor, deşi interpretarea acordată acestei probe nu a fost de natură să permită aplicarea unor sancţiuni".

Totodată, membrii Comisiei economice consideră că decizia preşedintelui Consiliului Concurenţei de a nu aduce la cunoştinţă membrilor plenului concluziile punctelor de vedere, precum şi decizia Raportorului de a nu prelua, în redactarea Raportului final privind investigaţia, observaţiile şi propunerile formulate de Grupurile de interconsultare, constituie abateri grave ce trebuie sancţionate întrucât dovedesc reaua credinţă manifestată în exercitarea atribuţiilor de serviciu: "Ancheta demarată de Structura de Securitate din Consiliul Concurenţei, citarea fostului Secretar General şi a şefei sale de cabinet pentru a fi cercetaţi, precum şi citarea lui Nathaniel Cornoiu cu privire la furnizarea în scris, într-un plic sigilat, a declaraţiilor pe care le-a dat în cadrul anchetei parlamentare, într-o şedinţă secretă de audiere, sunt considerate de membrii Comisiei economice, industrii şi servicii ca fiind acţiuni de intimidare a martorilor, menite să obstrucţioneze ancheta. Membrii Comisiei consideră că o astfel de atitudine de sfidare a unei anchete parlamentare, prin in­timidarea martorilor, este fără precedent şi nu poate fi tolerată, întrucât a afectat buna desfăşurare a anchetei şi aflarea adevărului".

• BNR: "Este deplasată şi nejustificată solicitarea legată de domnii Cinteză şi Şerban"

Raportul Comisiei economice vizea­ză o investigaţie a Consiliului Concurenţiei în legătură cu un caz punctual, consideră Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, care ne-a transmis: "Extrapolarea spre ROBOR nu are nicio argumentare serioasă. Mi se pare cel puţin ciudat că poziţiile Consiliului de Administraţie al BNR, care a fost prezent în Comisia economică, nu au fost luate în considerare, în schimb nişte opinii ale domnului Isar sunt considerate adevăruri absolute. Dacă ăsta e raportul, el e compromis total şi, în consecinţă, prin ignorarea poziţiei BNR, este deplasată şi nejustificată solicitarea legată de domnii Cinteză şi Şerban".

Menţionăm că, în cadrul audierilor din Parlament, Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat: "Piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi. Ca pe orice piaţă funcţională, există un fixing. El durează doar un sfert de oră, de aia se şi numeşte fixing, aşa, ca o oglindă. Operatorii, cei care sunt pe piaţă, vânzătorii, cumpărătorii şi cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară se uită la acel fixing ca să vadă un nivel corect de dobândă. Putem spune că nivelul fixing este corect pentru că România este una dintre puţinele ţări - sunt trei ţări în Europa în care fixingul se bazează pe cotaţii ferme. Înseamnă că fiecare bancă cotează şi pe stânga şi pe dreapta, deci este şi vânzător şi cumpărător. Şi dacă vine alta şi îi spune: «ai cotat 2,6%, dă-mi bani la 2,6%», atunci este obligată să-i dea în sfertul acela de oră. Probabilitatea să existe o manipulare acolo este mică sau inexistentă. Dobânzile sunt între 1,5% şi 3,5%. În restul zilei, înainte de ora 11.00 şi după ora 11.00 au loc tranzacţii care se efectuează de regulă în jurul acestor niveluri care au fost la fixing. Lucrurile se pot verifica pentru că avem date, este arhiva Băncii Naţionale. Aici nu ne jucăm. Noi nu vorbim cu vorbe, vorbim cu cifre. (...) Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,5%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului. Dacă după excesul de lichiditate de la începutul anului a apărut acest mic atac asupra leului, bineînţeles că a trebuit să absorbim ceva lichiditate din piaţă, că nu putem să ne batem numai cu rezerva, şi chiar dacă ar fi numai rezerva, noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei, deci în momentul în care vindem valută absorbim lichiditate şi de aceea se duc dobânzile în sus".

Şeful BNR a menţionat că variaţiile de dobânzi sunt absolut normale, nivelul acestora depinzând de lichiditatea din piaţă.

Ieri, după declaraţiile lui Daniel Zamfir din Parlament, senatorul PNL Florin Cîţu a scris, pe pagina sa de Facebook: "Dragnea şi Tăriceanu mă vor înlăturat din Parlament şi cu dosar penal. Nu am citit raportul comisiei comuniste de anchetă, dar înţeleg că în raport apar mai multe nume, inclusiv al meu. Le recomand celor al căror nume apare în raport să facă plângere penală împotriva fiecărui membru al comisiei care a votat acest raport. Raportul Consiliului Concurenţei nu conţine nume. Raportul comisiei comuniste este, aşadar, o invenţie şi un abuz tolerat de PSD+ALDE + UDMR. Mai departe le recomand să sesizeze Autoritatea Naţională de supraveghere a datelor cu caracter personal. Parlamentul României este folosit de cuplul toxic Dragnea - Tariceanu, cu susţinerea UDMR, să distrugă opoziţia".

• Consiliul Concurenţei: "Nu a existat un cartel între bănci în vederea creşterii ROBOR în octombrie 2008"

Investigaţia Consiliului Concurenţei a respectat toate procedurile legale şi a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creşterii ROBOR în octombrie 2008, subliniază reprezentanţii instituţiei. Aceştia arată: "Concluziile raportului de investigaţie au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorităţii de Concurenţă. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurenţă s-a consultat cu Comisia Europeană, care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurenţiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenţei şi nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România şi, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurenţiale din Marea Britanie.

Consiliul Concurenţei respectă toate autorităţile statului şi a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri şi transmiţând toate documentele care au legătură cu ancheta.

Datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situaţia din prezent de pe piaţa bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenţei, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcţie de ROBOR, iar cotaţia indicelui era sub nivelul tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligaţia ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR".

În acest context, reprezentanţii Autorităţii de Concurenţă subliniază că, în Parlament, au fost generate discuţii lipsite de fundament şi consistenţă, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluţii reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români.

Sursele citate ne-au transmis: "De altfel, concluziile Raportului Comisiei Parlamentare au fost stabilite de domnul senator Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea preşedintelui institiţiei.

Cu regret constatăm că Raportul conţine numeroase inexactităţi, iar multe informaţii sunt scoase din context sau prezentate eronat.

În general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenţei au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită expertiză la un nivel foarte ridicat şi o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta şi avea o idee clară şi exactă domeniului.

Din acest motiv, considerăm că este foarte important ca documentarea să fie corectă pentru a înţelege procedurile naţionale/europene în domeniul concurenţei şi pentru a nu specula în găsirea unor corelaţii (artificiale) acolo unde ele nu există. De exemplu, în situaţia în care raportul de investigaţie nu constată vinovăţia companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să îşi exercite dreptul la apărare".

Propunerile Comisiei Parlamentare sunt surprinzătoare, având în vedere faptul că Parlamentul României a fost de acord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană, în vigoare, care prevede că autoritatea de concurenţă trebuie să îşi poată desfăşura activitatea independent de sfera politică şi interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu, mai subliniază reprezentanţii Consiliului.

Aceştia arată: "Legislaţia în domeniul concurenţei este legislaţie europeană, toate actele administrative emise de Autoritatea de Concurenţă fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulţumită de deciziile noastre, se poate adresa Curţii de Apel Bucureşti şi, ulterior, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu se poate crea un paralelism faţă de instanţe şi nimeni nu se poate substitui acestora".

Consiliul Concurenţei a solicitat comisiei parlamentare să păstreze confidenţialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituţiei, cu impact direct asupra încasărilor la bugetul statului, având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanţelor depăşeşte 200 milioane euro.

Sursele citate mai arată că deciziile privind constatarea şi sancţionarea faptelor anticoncurenţiale sunt confirmate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în proportie de 95%, ceea ce demonstrază ca instituţia instrumentează cazuri solide, bine fundamentate.