Rata de dobândă pe 10 ani a României urcă aproape de 3,2%, în tandem cu evoluţiile internaţionale

Curba randamentelor din România s-a deplasat în sus săptămâna trecută, în medie cu 21 puncte bază, pe fondul recalibrării aşteptărilor privind evoluţia PIB-ului nominal pe termen mediu pe plan internaţional şi pe fondul ştirilor pozitive din economia internă, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Acesta evidenţiază majorarea cu 15,2% a ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani la 3,18%, cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii decembrie. Evoluţia, notează economistul, este în convergenţă cu dinamica din Statele Unite şi Germania. În 11 februarie, rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a României a atins un "bottom" de 2,66% pe an.

Rădulescu notează: "În România, estimările preliminare indică creşterea economiei cu 5,3% trimestru/trimestru în T4 (ritm anual în ameliorare la -1,5%), confirmându-se relansarea în formă de V şi intrarea economiei într-un nou ciclu. De asemenea, construcţiile au urcat cu 2,2% lună/lună şi cu 12,6% an/an în decembrie (avans cu 15,9% an/an în 2020). Pe de altă parte, rata locurilor de muncă vacante s-a redus la 0,73% în T4 (respectiv 0,77% în 2020). Totodată, poziţia externă a economiei interne s-a deteriorat în 2020, deficitul de cont curent intensificându-se cu 4,8% an/an la 11 miliarde de euro, incidenţa pandemiei fiind contrabalansată de implementarea unui mix relaxat de politici economice. Semnalele favorabile din sfera economiei interne coroborate cu majorarea ratelor de dobândă pe pieţele internaţionale de obligaţiuni suverane au condus la creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 15,2% la 3,18% în această săptămână (plus 7,3% de la începutul anului)".

Spread-ul între dobânzile pe 2 ani şi 10 ani ale României a crescut de asemenea cu 31 de puncte de bază în ultima săptămâmă la 125 de puncte de bază, maximul de la finalul lunii mai încoace, lună în care economia financiară era încă afectată de turbulenţele provocate de debutul pandemiei de Covid-19. Spread-uri atât de largi sunt în mod normal asociate cu anticiparea unor perioade de creştere economică robustă, iar diferenţa actuală între dobânzile pe termen scurt şi cele pe termen lung implică un avans al PIB-ului României de circa 4-5% în acest an. O asemenea majorare a dobânzilor din piaţa de obligaţiuni înseamnă de asemenea o includere în preţuri a unor aşteptări inflaţioniste puternice, după cum notează şi analiştii BT Asset Management (BTAM) într-un alt raport.

"Randamentul în SUA la 10 ani a urcat la 1,3% (maximul de la debutul crizei sanitare - n.r.). Diferenţialul de randament (10 ani - 2 ani) a urcat la 120 puncte de bază, maxim din 2017 - teoretic un lucru pozitiv pentru profitablitatea băncilor. Cresterea de randamente vine pe fondul creşterii aşteptărilor inflaţioniste (în SUA, inflaţia medie estimată pe orizont de 5 ani, în 5 ani din prezent, este 2,36%). Aşteptările inflaţioniste sunt în creştere datorită stimulilor fiscali masivi din ultimul an. Semne deja se văd în creşterile la preţurile la mărfuri: în ultimul an avem petrol +7%, aur +10%, porumb +35%, cupru +50%, aluminiu +25%, minereu de fier +70%, creşteri de preţuri care deocamdată afectează costurile la producător dar cel mai probabil în mare măsura vor fi transmise către consumatori, mai ales după ce se vor ridica restricţiile", arată analiştii BTAM.

În privinţa României, specialiştii BTAM arată că evoluţia peste aşteptări a economiei din trimestrul al patrulea şi creşterea inflaţiei - chiar dacă parţial din factori conjucturali precum liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici - face mai puţin probabilă reducerea în continuare a dobânzii de referinţă de către BNR.

Evoluţia curbei randamentelor s-a resimţit şi în piaţa primară a titlurilor de stat, unde Ministerul Finanţelor emite datorie. Astfel, joi, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat pe scadenţa octombrie 2034 cu 430,2 milioane de lei, sub volumul programat de 500 de milioane de lei, la un cost mediu de 3,75%, cu 48 de puncte de bază mai scump faţă de nivelul înregistrat la licitaţia similară din ianuarie.

Este neclar cât din creşterea randamentului de împrumut de la licitaţia de joi a venit din tendinţa din pieţe şi cât din drenarea de lichiditate din piaţă care a fost operată de Banca Naţională a României (BNR), care a organizat miercuri prima licitaţie depo din martie 2020 încoace. BNR a atras prin această licitaţie depozite pe şapte zile de 4,5 miliarde de lei (lichiditate excedentară în mod normal) de la bănci la rata de dobândă de 1,25%.

"Poate fi un semnal că nu este confortabil cu o scădere accelerată a dobânzilor pe scadenţe scurte", spun analiştii BTAM despre operaţiunea BNR.

Aceştia mai notează că România intenţionează să împrumute 7,4 miliarde de euro de pe pieţele externe în 2021.

Per total, săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 1,3 miliarde de lei prin titluri de stat scadente în iunie 2026 şi cu 430,2 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2034, la costuri medii anuale de 2,30%, respectiv 3,75%. Săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a programat o singură licitaţie pe piaţa internă, cu titluri scadente în ianuarie 2028, în volum de 575 milioane de lei.